Impresii postelectorale: prezidențiale turul II

GIUGAL Forma cea mai simplă a lucrurilor: Victor V. Ponta – 5.264.383 voturi (45,56%) şi Klaus W. Iohannis – 6.288.769 (54,43%). Prezenţa la vot a fost una foarte bună având în vedere istoria ultimelor alegeri din România – 11.719.344 (64,10%). Primele şi ultimele 4 judeţe (prezenţa la vot): Ilfov (80,23%), Sectorul 1 (72,60%), Cluj (69,53%), Sectorul 6 (69,15%) vs. Harghita (47,83%), Covasna (49,85%), Vaslui (53,02), Satu Mare (52,97%) – figura 1. O primă observaţie: mobilizarea din Bucureşti & Cluj şi defetismul din Vaslui (dacă ar fi fost invers, am fi spus că totul se produce sub efectul unor antreprenori electorali oneroşi).

figura 1

 

 

 

 

 

 

Fig. 1. Prezenţa la vot: alegeri prezidenţiale 2014 – primele şi ultimele 4 clasate

Sursa datelor: BEC.

O altă observaţie ce dă seama de caracterul aproximativ al instituţiilor statului român: un calcul simplu, ce rezultă consultând datele BEC, indică neregula. Despre ce este vorba? Dăm jos datele de pe site-ul BEC (http://www.bec2014.ro/rezultate-finale-16-noiembrie/) şi la statistica pe localităţi observăm: numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urme (coloana F în excel-ul BEC) – 11.719.344 alegători; numărul total al voturilor valabil exprimate (coloana J) – 11.553.152; numărul total al voturilor nule (coloana K) – 166.111. O operaţie simplă arată aşa: numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne = număr total al voturilor valabil exprimate + numărul total al voturilor nule. Însă, dacă adunăm 11.553.152 (voturi valabil exprimate) cu 166.111 (voturi nule), ei bine, suma corectă este 11.719.263 şi nu 11.719.344. E drept, o diferenţă de 81 de voturi, o discordanţă însă. Trecem peste amănunte, lăsăm BEC-ul să se ocupe de adunări simple care dau rezultate anapoda.

Distincţiile în funcţie de medii şi regiuni relevă faptul că Ponta putea câştiga dacă ar fi votat doar alegătorii din Oltenia şi cei de la sate (cei din regiunile istorice Oltenia, Muntenia şi Moldova). În toate oraşele reşedinţă de judeţ din Oltenia, mai puţin Râmnicu Vâlcea, a câştigat V. Ponta. Graficele de mai jos sunt sugestive:

 

figura 2

 

 

 

 

 

 

 

Figura 2. Distincţia Iohannis-Ponta pe regiuni istorice (sate)

Sursa datelor: BEC

 

 

figura 3

 

 

 

 

 

 

 

Figura 3. Distincţia Iohannis-Ponta pe regiuni istorice (oraşe)

Sursa datelor: BEC.

Prin urmare, Oltenia este consecventă cu ea însăşi, cu Ponta preferat pe linie: total Oltenia, oraşe şi sate. Alegătorii de aici sunt cei mai îndărătnici, mai puţin preocupaţi de reforme, modernitate şi justiţie. Dacă ar fi să judecăm după opinia scribului Stelian Tănase de la TVR (cetăţean român remunerat din fonduri publice, care-şi permite luxul de a-şi admonesta concetăţenii care nu gândesc precum domnia sa), probabil că aici, în Oltenia retrogradă, sunt cei “mai mulţi beţivi pe marginea şanţului şi cele mai multe babe ştirbe”.

Cu străinătate cu tot, tabelul următor ne arată câteva similitudini între Iohannis şi Ponta: procentul minim, maxim, amplitudinea şi deviaţia standard sunt similare pentru cei doi foşti competitori (tabelul 1). Pentru Iohannis procentul maxim a venit din Germania (96,06%), pentru Ponta din judeţul Olt – Dobrun (95,56%).

 

Tabelul 1. Statistică descriptive: prezidenţiale 2014 (turul II)

Candidat N Minimum Maximum Amplitudinea
  1. standard
Ponta 3281 3,94 95,56 91,62 17,95
Iohannis 3281 4,43 96,06 91,63 17,95

Sursa datelor: BEC.

 

Diferenţa s-a făcut în marile oraşe. La sate, deşi per total Ponta a fost superior lui Iohannis (52,39% faţă de 47,61%), prezenţa totală la vot în oraşe (6.357.957 alegători) a fost un a net superioară celei din localităţile rurale (4.817.544). Şi cum în oraşe diferenţa a fost una clară pentru Iohannis (mai punem la socoteală şi diaspora), dezastrul pentru PSD a fost pe măsură. Iată că atunci când mobilizarea este mare, reţelele clientelare de control al votului nu (mai) sunt omnipotente. Este lecţia aspră a acestor prezidenţiale, o pedagogie ce trebuie însuşită de social-democraţi. După cum se petrec lucrurile, se pare că se mizează în continuare pe vechii perdanţi.

Spuneam acum câteva săptămâni de clientela PSD (una mai dezvoltată pentru PSD în lumea rurală) şi ACL (una mai pregnantă în Transilvania rurală). Să privim graficele de mai jos (figurile 4 şi 5). Ce credeţi că au în comun localităţile din Transilvania & Banat (cu vot consistent pentru Ponta) şi cele din sud şi est (aprehensiune către Iohannis)? Primarul este liantul dintre acestea, primar care face ca lucrurile să fie frumos colorate pentru Ponta în Transilvania şi Banat, minunat pentru Iohannis în Oltenia, Muntenia, Dobrogea şi Moldova. Au fost 173 de localităţi rurale (din 1.041) în care Ponta a fost superior lui Iohannis în Transilvania & Banat (un procent de 16,62%) şi 271 (din 1.820) în care Iohannis a avut peste 50% în sud şi est (14,89%). Nu le-am testat pe toate (271 pentru Iohannis şi 173 pentru Ponta), dar în majoritatea, primarii din acele localităţi au culoarea candidatului propus de cele două partide & alianţe.

 

figura 4

 

 

 

 

 

 

 

Figura 4. Iohannis în localităţi din sudul, sud-estul si estul tarii cu primari ACL

Sursa datelor: BEC.

 

 

figura 5

 

 

 

 

 

 

 

Figura 5. Ponta în localităţi (Transilvania & Banat) cu primari PSD

Sursa datelor: BEC.

 

Prin urmare, având în vedere aceste date electorale ce ţin de configuraţia politică locală, poate nu ar fi rău să amintim că:

  • tentaţia clientelară nu este apanajul PSD; e drept, social-democraţii şi-au consolidat structuri serioase în teritoriu, dar nici PNL-ul şi PDL-ul nu au stat chiar degeaba (când vine vorba să adune voturi pe filiera mobilizatoare a primarilor, niciun partid nu se sfieşte);
  • urmând logica darwinismului social perorat de tot felul de comentatori (autointitulati adoratori ai statului de drept), vom putea spune că după cum există “babe ştirbe şi beţivi în şanţ” în sudul şi estul rural românesc, există şi comune “corecte” din punct de vedere electoral (cele 271 de localităţi rurale din Moldova, Dobrogea, Oltenia şi Muntenia cu primari ACL şi vot pentru Iohannis) şi invers, după cum există ardeleni şi bănăţeni ce votează “reformist”, există şi categoria opozantă a “beţivilor şi ştirbilor” rurali din regiunile amintite (173 de localităţi rurale cu primari PSD şi vot mai mare de 50% pentru Ponta);
  • atunci când ne mai trece prin cap să insultăm conaţionali (pe motiv de ingnoranţă electorală), să nu (mai) înjurăm selectiv, regional, ci să o facem de-a valma, olteni şi bănăţeni, moldoveni şi ardeleni deopotrivă, singură sigla partidului consitituindu-se în semn distinctiv, modernizator, civilizator şi moralizator.

 

 

 

Comentariile nu sunt permise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.