Iaşi, un şantier electoral, o poveste cu subfinanţări

TEMA: Alegeri locale 2012

Principalele probleme economice ale Iaşului sînt subfinanţarea în sănătate şi educaţie şi lipsa banilor pentru orice fel de investiţii. Cum cei mai mulţi bani care vin la un buget sînt cei de la autorităţile centrale, odată cu criza toate oraşele au avut de suferit, însă capitala Moldovei cu atît mai mult cu cît latura economică a scăzut, implicit întorcîndu-se mai puţine fonduri în oraş. La nivel judeţean, şase milioane de lei sînt disputaţi – preşedintele Consiliulu Judeţean vrea să-i investească în noul sediu al instituţiei, în timp ce consilierii consideră că ar fi mai bine ca banii să meargă către drumuri, cultură şi spitale.

sinteza realizată pentru CriticAtac de jurnalistul Ioan Stoleru

Cu cîteva săptămîni înainte de alegerile locale, străzile Iaşului au fost întoarse pe dos. Deşi există o regulă nescrisă, dar de aur, şi anume să nu intri în alegeri cu lucrări neterminate, aici se întîmplă exact invers, pentru că acum au venit banii de la UE pentru proiectele europene:

  • Dezvoltare şi reabilitare arteră funcţională Sud – Municipiul Iaşi (în valoare de 87.680.044,65 de lei) – refacerea reţelei stradale, reabilitarea spaţiilor pietonale, crearea de piste de biciclişti, îmbunătăţirea sistemului de marcaj rutier, reabilitarea pasajului subteran Nicolina şi alte lucrări de reabilitare;
  • Axa de dezvoltare Nord – Sud Pasaj „Octav Băncilă” (în valoare de 87.761.583,88 de lei) – pasaj suprateran de 532 de metri peste calea ferată, reabilitarea a 9.180,9 m de străzi şi 39.641 mp de trotuare;
  • Dezvoltarea axei de transport Est – Vest în Municipiul Iaşi (în valoare de 90.766.562,64 de lei) – refacerea reţelei stradale Şos. Păcurari, Str. Păcurari, Bd. Independenţei, Str. Elena Doamna, construirea pasajului subteran Mihai Eminescu şi alte lucrări de reabilitare;
  • Dezvoltare reţea rutieră în zona culturală, istorică şi turistică a Municipiului Iaşi (în valoare de 91.134.026,91 de lei) – refacerea reţelei stradale – 16 străzi şi bulevarde şi alte lucrări de reabilitare;

Dintre acestea, primele două proiecte trebuie terminate pînă în mai, respectiv februarie 2014 iar ultimele două pînă în august 2012. Peste ele se suprapune şi „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în Judeţul Iaşi”, proiect în valoare de 141.787.746 euro, din care S.C. APAVITAL S.A. contribuie cu suma de 19,6 milioane euro, Guvernul cu 16 milioane euro iar autorităţile locale ale judeţului cu 2,4 milioane euro, restul sumei (104 milioane de euro) venind sub formă de grant de la UE. Acesta presupune lucrări pentru extinderea şi reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei şi a sistemelor de canalizare în Iaşi, Tîrgu Frumos, Hîrlău şi Podu Iloaei şi trebuie finalizat pînă în 2013.

Astfel, cu cinci proiecte de asemenea anvergură demarate în acelaşi timp, oricine îşi poate închipui că înIaşitraficul este sufocat.

Iaşul nu produce

Din punct de vedere economic, una dintre cele mai serioase probleme ale oraşului este lipsa activităţii productive, în principal lipsa industriei. Iaşul şi-a pierdut toate firmele mari pe care le-a avut şi care reuşeau să dea plusvaloare muncii. Astfel, la ora actuală, în oraş mai mult „se învîrt” decît intră bani. A fost boom-ul imobiliar din perioada 2005 – 2008, datorat banilor veniţi din străinătate, care „au plecat” aşa cum au venit, cei de acolo luînd şi profitul. Singurul element mai puternic care a rămas din zona industrială este compania farmaceutică Antibiotice Iaşi. Au mai fost deschise cîteva fabrici, precum Delphi sau Continental, care au oferit cîteva locuri de muncă, însă nu cît să poată face o diferenţă. Şi industria IT are cîteva elemente, dar minore. Se poate spune astfel că Iaşul nu reprezintă pentru nici un domeniu un punct de atracţie. Plus că nici nu există vreun catalizator, cum ar fi rafinăriile în Prahova sau portul în Constanţa. Din punctul acesta de vedere, aici s-ar fi putut valorifica poziţia geografică, ca Iaşul să realizeze tranzitul, comerţul spre est, dar nu s-a făcut nimic în sensul acesta.

Un buget „de supravieţuire”

Lucrul acesta se poate vedea şi în buget, care este mic în comparaţie cu alte oraşe mari, precum Clujul (aproximativ 215,5 milioane de euro). Să nu ne îmbătăm astfel cu apă rece şi să ne lăsăm păcăliţi de fel de fel de anunţuri oficiale, cum se declara acum cîţiva ani că avem buget de un miliard de lei. Astfel de sume se calculează şi cu fondurile europene care urmează să fie atrase (chiar dacă pînă la urmă nu se reuşeşte atragerea lor) şi cu alte împrumuri care se ridică sau nu la valoarea estimată iniţial.

Anul acesta, bugetul Iaşului este de 675 milioane de lei (aproximativ 151 milioane de euro), însă cam 20% din banii aceştia (adică 132 milioane de lei) pleacă direct spre cheltuielile de personal din mediul preuniversitar, salariile profesorilor. Aceştia vin cotă defalcată din TVA cu destinaţie clară, deci doar „trec” prin bugetul oraşului, făcînd suma să pară mai mare doar pe hîrtie. Alte cinci procente sînt dobînzile la credite. Întrucît Iaşul „nu produce” şi nu trimite bani la Bucureşti, şi banii care se întorc de la bugetul naţional, din cotă defalcată din impozitul pe venit, sînt puţini, pentru că fiecare cotă se întoarce la nivel local în funcţie de realizările economice.

Astfel, nu se poate spune că un domeniu a avut de suferit şi altul de cîştigat, pentru că banii sînt aşa de puţini încît peste tot s-au alocat numai bugete de subzistenţă, cu sume infime pentru dezvoltare. Cu un buget „de funcţionare”, nici o latură a oraşului nu se dezvoltă, cum ar fi transportul în comun sau vreo investiţie la CET. Tot ce se face (străzi, borduri, infrastructura tramvaielor, săpături de canalizare) se face din fonduri europene.

Pe linia de plutire

Un domeniu drastic subfinanţat este sănătatea. Dacă aici anul acesta au fost alocate 6,88 milioane de lei (0,97% din buget), din respectivii bani numai un milion de lei intră la „secţiunea de dezvoltare”, şi acolo pentru lucrări de reparaţii şi consolidare la Spitalul Clinic C. I. Parhon şi la Spitalul Clinic de Recuperare, restul de fonduri fiind destinate funcţionării segmentului de sănătate.

La educaţie, deşi ajung 21,7% din fonduri (154,5 milioane de lei), cei mai mulţi bani se duc bineînţeles către salariile din mediul preuniversitar, şi numai 7 milioane se îndreaptă către secţiunea de dezvoltare (continuare proiecte începute, extinderi de clădiri şi reparaţii) plus alte 9 milioane din proiecte cu fonduri externe nerambursabile.

Segmentul de „Cultură, recreere şi religie” primeşte doar 5,46% din bugetul local, dintre care 25,6 milioane de lei pentru funcţionare şi 13,2 milioane pentru dezvoltare. Tot 5 procente merg către asigurări şi asistenţă socială.

Ciorchini pe Primărie

Totuşi, un plus la bugetul local este adus de restructurările şi externalizările care se fac la firmele subordonate Primăriei. An de an, Centrala Electrică de Termoficare (CET-ul) a cauzat pierderi de aproximativ 18 milioane de euro, din cauza atît a ineficienţei institiţiei, cît şi a schemei de personal, care la un moment dat era de patru ori mai mare decît necesarul de funcţionare. La sfîrşitul anului trecut, cînd Primăria şi-a dat seama că CET-ul nu mai funcţionează din punct de vedere economic, s-a organizat o licitaţie pentru o firmă care care să preia managementul, iar singura entitate care s-a prezentat la licitaţie a fost Dalkia. Cei de aici au considerat că din aproximativ 1300 de angajaţi, pe care se cheltuia vreun milion de euro în salarii, sînt necesari doar 500, şi aceia pe timp de iarnă. Apoi a crescut şi preţul gigacaloriei, pentru că populaţia plătea 180 de lei pe gigacalorie în timp ce preţul de producţie „optimist” era de 350 de lei pe unitate. Însă, pentru ca firma să fie în totalitate optimizată, ar trebui să se facă eforturi şi spre a scădea costurile de producţie.

Cazuri oarecum similare au fost la Direcţia Servicii Publice Spaţii Verzi – căreia, fiind externalizată din buget, i se plătesc acum numai anumite lucruri pe care le face, fiind astfel stimulată să aibă şi iniţiativă proprie economică – şi la Direcţia Pieţelor care, din momentul în care a fost externalizată (deci din momentul în care a început să primească mai puţini bani), n-a mai mers pe pierdere, ba chiar a realizat profit.

Un alt „ciorchine” care stă pe bugetul Primăriei este RATP-ul, care e o „nebuloasă” din punct de vedere al relaţiei economice cu autoritatea. Aici, de exemplu, nu se primeşte la timp subvenţia pentru pensionari, care se dă din bugetul local. Neprimind aceasta la timp, nu a avut bani, a avut conturi blocate şi alte probleme.

Economia Iaşului are însă de cîştigat datorită universităţilor. Acestea – în principal Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, dar şi celelalte patru mari instituţii de învăţămînt superior de stat din oraş – au un buget propriu cam cît bugetul Iaşului. Chiar dacă banii de aici n-au nici o legătură cu bugetul local, universităţile, prin tot ce fac, generează o valoare imensă şi contribuie considerabil la banii care se rulează în oraş.

Macro

La nivel judeţean, înIaşisînt 16.129 şomeri întregistraţi (6.543 femei şi 9.586 bărbaţi). Dintre aceştia, 3.514 sînt indemnizaţi şi 12.615 neindemnizaţi. 4.790 provin din mediul urban şi 11.339 din mediul rural. După nivel de pregătire, 12.684 au studii primare / gimnaziale / profesionale, 2.348 liceale şi postliceale şi 1.097 au studii superioare. 5.524 şomeri vin din sectorul privat. Astfel, avem o rată a şomajului de 5,25%. În aprilie 2012, Inspectoratul Teritorial de Muncă Iaşi a înregistrat 152.217 angajaţi activi în judeţ.

Conform unei analize a Comisiei Naţionale de Prognoză, valoarea PIB-ului pe cap de locuitor în Regiunea Nord-Est (judeţele Moldovei) era de 63,9% din media naţională în 2007 şi de 58,8% în 2011. După acelaşi studiu, aceasta va scădea pînă în 2014 la 58,6%, în timp ce Regiunea Bucureşti-Ilfov va avea în 2014 un indice de disparitate (indicator care ilustrează diferenţele de dezvoltare între regiuni prin raportarea la media naţională) de 238%. În judeţul Iaşi, PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat în 2009 a fost de 17.840 lei, faţă de 14.649 lei, media pe Regiunea Nord-Est şi 23.341 lei, media naţională. În 2009, an care a marcat intrarea în recesiune, PIB-ul din Iaşi a scăzut cu 11% (aproximativ un miliard de lei), în timp ce în Bacău a scăzut cu 7 procente şi în Suceava cu 5 procente. Numai în Botoşani şi Vaslui scăderea a fot mai mare. În acelaşi an, PIB-ul pe cap de locuitor în Regiunea Nord-Est, care ocupă locul 20 în topul celor mai sărace 20 de regiuni din Europa, era 29,5% din media Uniunii Europene.

În cadrul regiunii se pot observa şi diferenţe la nivelul salariului mediu net. Deşi este capitala Moldovei, angajaţii din Iaşi primeau în 2009 în medie cu 9 lei mai puţin decît în Bacău, iar diferenţa va creşte la 25 de lei pînă în 2014.

Casă nouă pentru CJ

Noul sediu al Consiliului Judeţean Iaşi, botezat de presa locală „Mausoleul lui Simirad”, a blocat la începutul anului aprobarea bugetului. În timp ce consilierii au considerat că este mai bine pentru judeţ ca banii alocaţi clădirii – aproximativ şase milioane de lei – să meargă spre drumuri, cultură şi spitale, preşedintele CJ insistă ca „Mausoleul” să fie terminat cît mai repede. Acesta a ameninţat că renunţă la investiţii de 5,8 milioane de lei în spitale, centre de plasament şi drumuri, întrucît legea nu îi permite să finanţeze proiecte noi pînă nu este finalizată investiţia în desfăşurare pentru reabilitarea clădirii noului sediu al CJ.

După ce au renunţat la consolidarea clădirii, consilierii judeţeni au decis să aloce aproximativ 97.000 de lei pentru paza construcţiei timp de 11 luni, pentru a nu fi prădată de hoţi.

Anul trecut, din 25,7 milioane de lei – cîte au fost alocate din bugetul judeţean (664 milioane de lei) pentru investiţii – 4 milioane de lei au mers către „proiectul personal al preşedintelui CJ”, jumătate din suma cerută iniţial de acesta.

***

Cum, din fericire, Ziua Internaţională a Familiei cade chiar în perioada asta, la sfîrşitul lunii mai aproximativ 4.000 de familii ieşene au primit prin poştă cîte 200 de lei din partea Primăriei. Această sumă este catalogată drept „ajutor financiar de urgenţă” şi se acordă în urma efectuării unor anchete sociale.

Tot la sfîrşitul lunii mai a fost inaugurat cel mai controversat proiect urbanistic dinMoldova, PALAS. Acesta a fost declarat ilegal de către Curdea de Apel Oradea la 18 noiembrie 2010, Curtea de Apel Iaşi şi la 5 aprilie anul acesta de către Curtea de Apel Bucureşti. Deşi proiectul încă nu este finalizat, lucrările de construcţie continuînd în pofida deciziilor judecătoreşti, acesta a fost deschis cu mare fast publicului.

Cu patru zile înainte de alegeri a fost inaugurat şi Pasajul Hala Centrală, proiect început în 2000. Chiar dacă acesta va fi finalizat cel mai devreme în martie 2013 – urmînd să fie refăcut şi pavajul de pe esplanada Halei Centrale şi să se deschidă cîteva spaţii comerciale în zonă – de astăzi este deschis publicului, pe motiv că „nu putem ţine acest pasaj închis în continuare”.

 

Comentariile nu sunt permise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.