Guvernul extinde acordul cu Chevron. În plin scandal privind riscurile de mediu, Guvernul a aprobat acordurile petroliere pentru trei perimetre în Dobrogea

Sursa Jurnalul

Chevron a primit undă verde pentru începerea explorării pe cele trei perimetre din Dobrogea, în suprafaţă totală de aproximativ 300.000 de hectare. Gigantul american a fost singura companie pentru care Guvernul a aprobat acordurile petroliere în şedinţa de marţi, deşi mai stau la coadă şi alte companii.

 

Aprobările vin în contextul în care locuitorii din Bârlad şi zona înconjurătoare, unde Chevron deţine alt perimetru, au protestat ieri împotriva exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică. De asemenea, vin după ce oficialii companiei americane s-au întâlnit în urmă cu câteva săptămâni cu premierul Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul Economiei, Lucian Bode, şi ministrul Dezvoltării, Cristian Petrescu. Presa a scris că la întâlnirea cu primul-ministru a participat şi ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein. Dealtfel, pe 7 martie, în discursul din Parlament însuşi preşedintele Băsescu a susţinut importanţa exploatării gazelor de şist ca măsură alternativă de energie.

Gigantul deţine patru perimetre în România
Informaţia a fost dezvăluită într-un interviu pentru Jurnalul Naţional de către Thomas Holst, country manager al Chevron România Exploration and Production. Întrebat care e situaţia avizării celor trei perimetre din Dobrogea, Holst a spus că “nu sunt sunt blocate, au fost aprobate în şedinţa de marţi a Cabinetului”. Datele au fost confirmate de către Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului. “Sunt acorduri petroliere de concesiune şi explorare, cu o singură fază obligatorie”, a declarat Suciu, care a mai completat că doar acordurile Chevron au fost aprobate de către Executiv.
Reamintim, Chevron deţine un perimetru în zona Bârlad, cu o suprafaţă de 600.000 de hectare, achiziţionată de la Regal Petroleum. Cele trei blocuri din judeţul Constanţa cuprind în total o suprafaţă de 270.000 de hectare, potrivit documentelor prezentate de companie.

Mai multe ţări au blocat exploatarea
Metoda prin care Chevron vrea să extragă gazele de şist, fracturarea hidraulică, este foarte controversată la nivel mondial. Franţa a interzis-o anul trecut şi Bulgaria la începutul acestui an. De asemenea, Marea Britanie a suspendat orice lucrare de exploatare ca urmare a cutremurelor declanşate în zona Blackpool, iar în landul german Westfalia-Renania de Nord, parlamentul local se pregăteşte să adopte un moratoriu în această privinţă. Proteste împotriva fracturării hidraulice au avut loc recent inclusiv în Polonia, cel mai mare susţinător al al gazelor de şist.

Mai multe studii independente au legat fracţionarea hidraulică de declanşarea unor cutremure mici, poluarea apei şi degajarea în atmosferă a unor substanţe toxice sau gaze cu efecte de seră.
Pe de altă parte, Chevron menţionează că explorarea va dura 3-5 ani, timp în care nu se foloseşte fracturarea hidraulică, urmând ca ulterior descoperirii de gaze să se înceapă faza de producţie.

Ce riscuri presupune fracturarea hidraulică
Greanpeace cere interzicerea exploatării gazelor de şist în România din cauza potenţialelor pericole la care este expusă populaţia şi din cauza posibilelor daune aduse mediului.
“Pericolele de mediu asociate utilizării substanţelor chimice în lichidele folosite pentru fracturarea hidraulică nu sunt cunoscute pe deplin, însă cel puţin 260 de substanţe chimice sunt folosite în 197 de astfel de produse şi unele dintre acestea sunt cunoscute ca fiind toxice, cancerigene şi mutagene. Aceste substanţe pot contamina pânza freatică din cauza fisurilor la nivelul puţului de exploatare şi a migrării agenţilor contaminanţi.

Fluidul folosit în fracturare revine la suprafaţă în proporţie de 15%-80%, restul rămâne în subteran. Când revine la suprafaţă, acesta conţine aditivi şi produşi de transformare, substanţe dizolvate din formaţiunea de şist, în timpul fracturării, cum ar fi metale grele, hidrocarburi şi elemente natural radioactive.

Apa reziduală, ce rezultă din procesul de fracturare, este stocată în “gropi de evaporare”, iar vaporii emanaţi conţin benzen, o substanţă puternic cancerigenă.
Procedeul de fracturare consumă cantităţi uriaşe de apă. Estimările indică faptul că numai pentru un singur puţ de exploatare se folosesc între 9.000 şi 29.000 de metri cubi de apă. Acest lucru poate ridica probleme de sustenabilitate în zonele arid”, au anunţat reprezentanţii organizaţiei.

Contradicţie în privinţa apei
Pe de altă parte, oficialii Chevron spun că 99,5% din materialul folosit la fracturarea rocilor îl constituie apa amestecată cu nisipul şi că doar 0,5% o constituie celelalte substanţe. “În cele peste un milion de sonde realizate prin fracturare hidraulică în SUA în ultimii 60 de ani, nu a fost găsită nicio legătură între fracturare şi contaminarea apei din pânza freatică”, a declarat Holst. Oficialul corporaţiei americane este contrazis de către Environmental Protection Agency (EPA), agenţia de mediu din SUA. Aceasta a anunţat în decembrie 2011 că fracţionarea hidraulică este vinovată de poluarea unui acvifer din statul american Wyoming, “oferind prima dovadă din 1987 încoace că substanţele chimice folosite în fracking au contaminat apele potabile”, potrivit Reuters.

Oamenii au raportat că apa din fântâni are un gust ciudat şi prezintă un miros specific. Un nou studiu este aşteptat în această privinţă în luna octombrie 2012. EPA a mai anunţat că a detectat în zona acelor sonde şi benzen, o substanţă care provoacă cancer. Presa a relatat că anumiţi locuitori din această zonă au primit apă îmbuteliată începând cu august 2010 de la EnCana, compania care exploatează zăcământul.

Ce riscuri presupune fracturarea hidraulică
Greanpeace cere interzicerea exploatării gazelor de şist în România din cauza potenţialelor pericole la care este expusă populaţia şi din cauza posibilelor daune aduse mediului.
“Pericolele de mediu asociate utilizării substanţelor chimice în lichidele folosite pentru fracturarea hidraulică nu sunt cunoscute pe deplin, însă cel puţin 260 de substanţe chimice sunt folosite în 197 de astfel de produse şi unele dintre acestea sunt cunoscute ca fiind toxice, cancerigene şi mutagene. Aceste substanţe pot contamina pânza freatică din cauza fisurilor la nivelul puţului de exploatare şi a migrării agenţilor contaminanţi.

Fluidul folosit în fracturare revine la suprafaţă în proporţie de 15%-80%, restul rămâne în subteran. Când revine la suprafaţă, acesta conţine aditivi şi produşi de transformare, substanţe dizolvate din formaţiunea de şist, în timpul fracturării, cum ar fi metale grele, hidrocarburi şi elemente natural radioactive.
Apa reziduală, ce rezultă din procesul de fracturare, este stocată în “gropi de evaporare”, iar vaporii emanaţi conţin benzen, o substanţă puternic cancerigenă.
Procedeul de fracturare consumă cantităţi uriaşe de apă. Estimările indică faptul că numai pentru un singur puţ de exploatare se folosesc între 9.000 şi 29.000 de metri cubi de apă. Acest lucru poate ridica probleme de sustenabilitate în zonele arid”, au anunţat reprezentanţii organizaţiei.

Contradicţie în privinţa apei
Pe de altă parte, oficialii Chevron spun că 99,5% din materialul folosit la fracturarea rocilor îl constituie apa amestecată cu nisipul şi că doar 0,5% o constituie celelalte substanţe. “În cele peste un milion de sonde realizate prin fracturare hidraulică în SUA în ultimii 60 de ani, nu a fost găsită nicio legătură între fracturare şi contaminarea apei din pânza freatică”, a declarat Holst. Oficialul corporaţiei americane este contrazis de către Environmental Protection Agency (EPA), agenţia de mediu din SUA. Aceasta a anunţat în decembrie 2011 că fracţionarea hidraulică este vinovată de poluarea unui acvifer din statul american Wyoming, “oferind prima dovadă din 1987 încoace că substanţele chimice folosite în fracking au contaminat apele potabile”, potrivit Reuters.

Oamenii au raportat că apa din fântâni are un gust ciudat şi prezintă un miros specific. Un nou studiu este aşteptat în această privinţă în luna octombrie 2012. EPA a mai anunţat că a detectat în zona acelor sonde şi benzen, o substanţă care provoacă cancer. Presa a relatat că anumiţi locuitori din această zonă au primit apă îmbuteliată începând cu august 2010 de la EnCana, compania care exploatează zăcământul.

 

Comentariile nu sunt permise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.