Democraţia la reduceri

Irina Zamfirescu pe VoxPublica

Statul sărac și buimac, caută în toate buzunarele-i de unde să mai taie ca să mai scape de deficit. Și așa, din calcul în calcul, Guvernul a ajuns la organizarea alegerilor. A stat, a chibzuit și a conchis: alegerile, așa cum s-au desfășurat ele până acum, au fost un lux. Suntem prea săraci pentru democrație. Deci să se taie și să se comaseze.

Primu aspect este cel formal: Ministerul Administrației și Internelor a pus online propunerea legislativă. Așa se întâmplă procesul de dezbatere publică la români – online. Cetățeanul, dacă se vrea participativ, să facă bine să fie conectat. Minimul de zile obligatoriu de dezbatere publică a documentului – zece zile. Și fix așa s-a făcut: minim. Doar că, la patru zile de la publicarea online a documentului, deci pe parcursul procesului, apare o noua variantă a proiectului de Lege. De unde s-a ivit ori de ce nu se specifică. Iar pe 11 decembrie, cu o zi înainte de epuizarea celor zece zile de dezbatere publică, apare premierul la TV și declară că toate se vor face cu asumarea Guvernului. Deci degeaba așa zisul proces participativ.

Acum, pe fond. Unicul argument din expunerea de motive face referire la bani – e scump! Sunt invocate niște cifre și niște așa zise reduceri substanțiale de cheltuieli odată cu comasarea alegerilor. Calculele din spatele acestor cifre nu sunt însă făcute publice. Abacul guvernamental și mânuitorii lui au rămas secreți. Propunerea legislativă este cu impact major asupra democrației, iar MAI limitează explicațiile la nivelul trivial al banilor. Pentru o țară atât de săracă, ne permitem să fim și dobitoci. Orice propunere legislativă trebuie să aibă un studiu de fundamentare, o analiză în termeni de cost beneficii – toate acele lucruri care se cheamă, în fapt, motive. Nu cerem un act de spovedanie – să nu ne spună motivele adevărate, dar măcar să disimuleze unele care să nu jignească intelectul unui cetățean treaz.

Coaliția pentru Alegeri Corecte 2012, formată din cinci organizații non-guvernamentale, a trimis, așa cum mandatul le cere, amendamente la propunerea legislativă. Mai jos, argumentele Coaliției:

  • Alegătorul confuz va renunța să încerce să înțeleagă. Dacă se produce comasarea, alegătorul va trebui să ştampileze, dintr-o singură lovitură 6 tipuri de candidați: consilier local / general, primar, consilier județean, președinte de consiliu județean, deputat, senator. Pe lângă faptul că există cetățeni care nu știu nici măcar ce presupune fiecare fișă de post, fiecare cetățean trebuie să se informeze cu privire la oferta electorală – cine ce dă. În anii trecuți, conform Coaliției, au fost aproximativ 3000 de canidați pentru alegerile parlamentare și 4700 de candidați pentru alegerile locale. În total sunt aproximativ 8000 de cetățeni care vor, într-o formă sau alta, să fie aleși. Campania electorală rămâne aceeași – o lună. Toți acești candidați trebuie înghesuiți în aceeși timpi de antenă. Hoarde de candidați vor năvăli în studiorile tv. Dreptul potențialului alegător de a se informa cu privire la platforma electorală a candidaților pe care îi va întâlni în fața urnei de vot este redus la un accident fericit. Dincolo de haosul generalizat cu privire la timpii de antenă ce se cuvin fiecarui candidat, se asumă că și costul unei apariții televizate, în cadrul emisiunilor electorale, va exploda. Cine își permite, apare și informează. Cine nu, nu. Este și asta o formă de a mai selecta dintre candidați.
  • Dacă ar ști Comisia Europeană, și ea s-ar opune. Dacă tot râvnim după Europa și toate formele ei de manifestare instituțională, să o facem până la capăt. Conform „Codului bunelor practici în materie electorală”, document al Comisiei Europene, se specifică: „Stabilitatea dreptului este un element important al credibilității procesului electoral și este esențială pentru consolidarea democrației. Prin urmare, modificarea frecventă a normelor sau caracterul lor compex pot dezorienta alegătorul. Alegătorul poate conchide, în mod corect sau incorect, că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere și că votul alegătorului nu mai este elementul esențial care decide rezulatul scrutinului”. Deci nu e bine. Mai mult, câți dintre români au încredere într-o expunere de motive limitată la trei cifre? Aproape că putem concluziona: alegătorul a decriptat că nu există sâmbure de interes din partea Guvernului pentru a-l informa correct. Nici că i-ar păsa de nervii lui.
  • Finanțarea partidelor în perioada electorală va fi și mai obscură decât până acum. Finațatorii partidelor politice sunt obscuri și, probabil că așa vor rămâne. Dar o astfel de dinamică a scrutinelor electorale face și mai încurcate actele contabile și, deci, mai ușor de pus sub preș nume și cifre.

Oficial, singurul argument pentru comasarea alegerilor sunt banii. Argument vulgar și un compromis nepermis în defavoarea democrației. Au mai apărut voci la televizor care spun ca o astfel de măsură ar încuraja prezența la vot. Cum că cetățenilor le e greu să iasă la vot de n ori pe an și e mai simplu dintr-o lovitură. Cred că este omisă o importantă variabilă din ecuația participării la vot a românilor: lipsa ofertei electorale credibile. Mecanismul cerere și ofertă este cam așa – ne cer voturi, ne oferă candidați. Frumoasă beție de iluzii  în rândul politicienilor – ne este lene să ieșim din casă de două ori pe an. It’s not us, it’s you!

 

Comentariile sunt închise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.