Convocarea pentru București: AGENDA în urma discuției din 15 septembrie 2015

CriticAtac a convocat în urmă cu câteva zile prieteni, cititori, reprezentanți ai unor grupuri cetățenești care simt că pot împinge pe agenda politică a orașului și teme complet ignorate sau, mai rău, teme complet deformate de specialiștii în „politici” și „bună guvernare”. Le mulțumim tuturor pentru prezentă, pentru problemele formulate. Ne rămâne să promovăm rândurile cu care suntem toți de acord sau să lămurim în alte discuții ce așteptăm de la Bucureștiul post-Oprescu. Se vor aresta corupți diverși? Foarte bine. Să nu-i lăsăm să ne ia pâinea cu prea mult circ. Începem cu niște principii tari enunțate de mai multe persoane din sală și apoi trecem la un desfășurător propriu-zis:

TAXAREA SERIOASĂ A PROPRIETĂŢII – Bucureștiul a fost și rămâne raiul speculei imobiliare netaxate. Noul cod fiscal dă posibilitatea măririi taxelor. E timpul să gândim o taxare diferențiată într-un București în care s-a cheltuit enorm pentru „rezidențial”, „special”, „complex”, „mall”, „supermarket” etc. Taxarea trebuie să fie pe măsură. Ponderea din taxele pe proprietate e ridicolă în actualul buget. Doar așa putem spera la bugete sociale serioase și la reconstruirea spațiului public în toate formele lui.

Curentul anti-privatizare și pro-transparență. Nu putem ignora un întreg val european de reluare în posesie a unor companii strategice pentru orașe – companiile de apă, de exemplu. Toată lumea a auzit de recordmenii scumpirii apei, Apa Nova. Ei ne arată eșecul credinței că privatizarea rezolvă problema corupției sau pe cea a calității managementului. Pentru asta trebuie regândite ofensive politice și forme de control cetățenesc.

VIDUL POLITIC. Imposibil de ignorat, vidul e real, dar nu ține mult. Partidele vechi se regrupează, Bucureștiul e celebru pentru grupări de afaceri care conduc transpartinic. Până la organizarea unui atac politic organizat al establishmentului, atacul tematic rămâne foarte important. Nici un politician nu luptă împotriva businessului distructiv și anticetățenesc, nici un politician nu stă astăzi pe poziţii împotriva privatizării serviciilor și spațiilor publice.

Cum ne vrem Bucureştiul? Aici intră discuții despre mobilitatea urbană, cât suntem dispuși să cedăm din Bucureştiul mașinilor personale?, cât buget mai vrem să concentrăm pentru centre de business și de turism-consum și cât suntem dispuși să investim în confortul cartierelor? Detaliat, mai jos.

 

Am listat diversele propuneri. Discuția rămâne însă deschisă. Putem prelucra, adăuga și, evident, dezbate formulări mai bune pentru unele dintre teme. Am avut în atenție mai ales preocupările pentru re-ocuparea Bucureștiului de către interesul public și pentru punerea la respect a imensului interes privat. Dacă e o luptă serioasă în București, aceasta se dă între drepturi, acces liber, comun și îngrădire – abuz economic.

 

Persoanele cu dizabilități – ignorare constantă, în ciuda faptului că sunt în jur de 70.000 de persoane cu dizabilități în București. De la proasta gestionare, inclusiv în ce privește luarea în evidență a acestor persoane, până la rampele la 70 de grade făcute în bătaie de joc. Lipsa de minimă infrastructură blochează accesul la educație, în primul rând. O confruntare a apărut în momentul în care s-a oferit soluția unor licitații care să permită accesul unor firme private – s-au dat exemple de firme private care au neglijat oameni în nevoie cu și mai mare talent decât instituții ale statului. Soluția nu e privatizarea serviciilor publice.

Planul de mobilitate urbană. A fost prezentat de Marian Ivan (de la OPTAR – apropo, pe 19 septembrie au al șaptelea marș al bicicliștilor). Problema e că planul e încă „secretizat” cu forța, în variantele lui intermediare, de Primăria Generală. Însă de aici au ieșit întrebări cât să intereseze orice bucureștean de rând:

  • Sunteți gata să reducem traficul de 4 ori pentru un oraș respirabil?
  • Sunteți gata să oprim șirul nesfârșit de investiții mari în pasaje supra- sau subterane care nu fac altceva decât să agraveze problema traficului?

Tot din această discuție a rezultat și o temă-cheie?

TRANSPORT ÎN COMUN PRIVATIZAT? Multe voci din sală au respins clar această variantă. S-a dat exemplul unor alte privatizări de succes pentru investitor și de mare insucces pentru banul public – pe lingă cunoscutele Apa Nova, s-a dat și exemplul unor departamente privatizate din Metrorex care au reușit performanta să crească preturile rapid fără vreo investiție în plus.

Transport în comun – detalii: Nu există bandă unică pentru autobuze, planurile avizate nici nu au fost începute, sânt bani din diverse fonduri care ar putea fi pierduți și recuperați doar din bugetul orașului.

Pietonal lipsă. Problemele bicicliștilor sunt reale, însă ei măcar s-au organizat cât de cât. Pietonii sunt o masă informă de abuzați în toate felurile posibile.

Investiții care blochează și mai mult: mall-uri, supermarketuri care sugrumă orașul.

Accesul la sport. Școli închise și pentru copii, terenuri contra cost pentru orice fel de sport. Orașul trebuie redeschis sportului gratuit.

Locuințe sociale(aici și revendicări ale FDCL). Nevoia ca ANL să revină la construcția de locuințe sociale.

Cum sunt afectate nevoile de locuire de nevoia de mobilitate? – a fost o întrebare importantă. Uneori obsesia pentru un oraș cât mai flexibil poate duce către uitarea sărăciei și excluderii pe care o generează dezvoltarea capitalei.

Bugetul social. Primăria generală și cele de sector alocă prea puține resurse pentru nevoi urgente: centre de îngrijire, centre de adăpost pentru victimele violenței domestice, fonduri pentru îngrijirea dependenților de droguri; s-a propus și un prim centru pentru protecția persoanelor LGBT abuzate.

Grădinițe/creșe. Lupta cu privatizarea lor discretă, creșterea accesului pentru persoane cu venituri mici. În București trebuie combătut abandonul școlar – el există și din cauza sutelor de forme discrete de taxare și excludere, iar autoritățile locale au o responsabilitate enormă în această chestiune.

Proprietate publică transparentă. Nu știm exact ce e în proprietate publică și ce nu. Trebuie o listare cât mai transparentă a proprietății publice. Auditarea tuturor concesiunilor, domeniilor, locuințelor. Toate astea sunt ascunse sau semi-ascunse cu metode birocratice binecunoscute.

Impozite serioase pe proprietate. Foarte puțini bani sunt colectați de la zona de afaceri și din rentele imobiliare, într-un oraș extrem de activ economic. Impozitul diferențiat pe proprietate și taxarea serioasă a luxului imobiliar. Impozitul pe proprietate impus de autoritățile locale poate repara ceva din nedreptatea cotei unice și, în general, a impozitării foarte mici a marilor venituri.

Luxten. Desecretizarea contractului.

Apa Nova. De aici trebuie începută discuția municipalizării/naționalizării – s-au propus mai mulți termeni – luarea înapoi în administrație publică a unor companii care n-ar trebui să funcționeze pentru profit, ci pentru continua îmbunătățire a serviciilor și asigurarea serviciilor publice pentru toți.

Referendum pentru naționalizarea sau păstrarea în domeniul public a unor companii cheie pentru București.

Mărirea salariilor funcționarilor publici. O propunere care vrea să rezolve problema birocratizării în baza piramidei și a blocării accesului cetățeanului simplu. Sunt vizați mai ales funcționarii care au contact direct cu publicul.

Transparentizare / Digitalizare a datelor și documentelor administrative. S-a propus și auditarea tuturor contractelor făcute de Primăria generală și a celor de sector. Înlesnirea prezenței cetățenilor la ședințele de consiliu.

Educația. Studenții în București nu intră în vizorul politicienilor pentru că nu votează decât foarte puțini la alegerile locale. Și totuși sunt o categorie importantă complet ignorată, cu foarte mari probleme în ce privește cazarea și supraviețuirea într-un București mai scump decât restul țarii. Locuri de cazare gratuite pentru toți studenții care intră în locuri bugetate de stat.

Gratuitatea reală a învățământului. Aici fondurile publice trebuie să contribuie la acces cât mai mult. Inclusiv cu casă/masă pentru cetățenii care au intrat în mecanismul educațional.

La rubrica știați că… Foarte mulți bani se fură cu UDATUL STRĂZILOR.

Amenajarea de cișmele și bude publice în oraș.

Problema deșeurilor, care acum este o afacere profitabilă.

Prețul general al locuirii în București. Bucureștiul este una dintre cele mai scumpe capitale din UE, chiar dacă veniturile sunt printre cele mai mici.

Viziunea asupra Bucureștilor. Avem un București așa cum l-a văzut Ceaușescu și care după 90 doar a fost parcelat, feliat și privatizat. Ce vrem de la București în viitor? sunt foarte puține răspunsuri clare aici.

 

Bucureştiul e un oraș bogat și, ca orice oraș bogat, își ascunde cu talent săracii sub preș, nu cheltuie pe bugete sociale decât ca să mai distribuie niște rente unor cadre administrative sau private de rangul 2-3.

 
  • Dezideriu Dudas

    Va multumim pentru profesionalismul si interesul cu care ati strans datele relevante pentru continuarea….participarii publice in democratizarea societatii, chiar daca e vorba “doar” de Bucuresti….

    Desi, intr-un mod dispoportionat, prin proiectul nostru SENATUL CORPURILOR PROFESIONALE am venit cu o problematica foarte speciala, profesionalizarea structurilor institutionale ( nu doar cele de stat ….) si chiar a carierelor individuale ( intr-o etapa ulterioara ), reprezentantul nostru la dezbatere, d-na Mihaela Dragomir, reprezentata SAMI – Asociatia Service-urilor de Aparatura Medicala de Imagistica, a considerat ca intalnirea se poate inscrie intr-un parcurs participativ util societatii romanesti.

    Pana la urma, si intr-un oras macinat de probleme administrative si edilitare complexe, conteaza care va fi presiunea pe cheltuiala fiecarei familii a platilor catre sistemul de sanatate. In acest sens, faptul ca Societatile de service aparatura medicala autohtone pot disparea de pe piata ( datorita solicitarii Casei Nationale de Asigurari de Sanatate de a fi avizate de producatori si nu de statul roman prin institutiile tehnice specializate !!! – “mobilul” prezentei in spatiul public al d-nei Mihaela Dragomir….) poate reprezenta o tema majora, chiar de interes local ( mai ales daca vorbim de “capitala ministerelor”…). La intalnirea publica din 7 august de la Constanta cu tema” Inovarea si dezvoltarea economica locala”, prezentand cazul din domeniul pietei medicale mentionat mai sus, am afirmat : “ Ne asteapta o noua provocare ! Ne implicam si salvam “COMBINATUL” SOCIETATILOR DE SERVICE MEDICALE, sau procedam ca la celelalte combinate si il inchidem si pe asta ?…”. Vestea buna este ca AGIR ( Asociatia Inginerilor din Romania ) filiala Constanta s-a implicat in actiune.

    Felicitari pentru modul de structurare a dorintelor participantilor la dezbatere. Fac trei mentiuni la material :
    1. “Controlul cetatenesc”, de Stanga…, se cheama, la Dreapta…, “managementul guvernarntei corporatiste.
    2. ”Rentele unor cadre administrative sau private de rang 2 -3”, pot fi evaluate si la Dreapta…, de ex. tema de doctorat a d-lui Valentin Ionescu, fostul ministru al privatizarii in guvernul Ciorbea, se numeste : “Impactul extragerii de rente in sistemul de guvernanta al firmelor de stat “ ( d-nul Valentin Ionescu a fost invitatul principal la intalnirea publica din 7 august de la Constanta mentionata mai sus )
    3. Ref. la Apa Nova, privatizare, non-privatizare…, va redau in continuare ( in comentariul urmator ) materialul “Privatizare/Nationalizare, Da sau Nu “….Pana la urma
    este cheia blocajului in care ne aflam, de unde si dihotomia Stanga-Dreapta ( la noi…., pentru ca in Occident, Dreapta noastra pare a fi Stanga lor, iar Dreapta lor…tot Dreapta noastra….”Restul”, la noi, a ramas pe Stanga…)

  • Dezideriu Dudas

    PRIVATIZARE / NATIONALIZARE, Da sau Nu….
    ( material, redenumit,, “prezentat” incepand de anul trecut pe cateva bloguri / redenumirea tine de extragerea esentei din “intriga” (ne)actiunii )

    TREI TEME SI UN ” VECTOR DE TRACTIUNE ”

    TEMA PRELIMINARA : “Ce e de facut”, pentru angrenarea macro-micro…

    De corelat strategic in perspectiva dezvoltarii, “germenii” actuali ai
    economiei romanesti :
    – Societatile publice romanesti
    – SIF-urile
    – Transnationalele
    – Societatile privatizate prin Mebo
    – de infiintat, “Fondul suveran Romania“ ( in cadrul strategiei extinse a Ministerului Marilor Proiecte )

    – redefinirea si accelerarea implementarii Parteneriatelor Publice Private – PPP, pentru revitalizarea intreprinderilor publice ( prin aport de capital/management privat ), respectiv a celor private ( prin aport de capital/management public )

    TEMA 1. Ce e de facut”, la nivel de microintreprindere

    Start-ups-urile si germenii de intreprindere

    COORDONATE :
    @ Schema logica de infiintare si functionare sistem : IMM-uri / Universitati /Patronate / Fonduri Structurale – Ministere / Agentii…
    @ Grupul tinta si caracteristici specifice de abordare
    -studenti
    – antreprenori deja existenti pe piata
    – fosti salariati sau persoane dedicate profesiilor liberale care doresc sa inceapa o afacere…
    – somerii -nu ca tinta predilecta, ci pentru programele pe care ei le au deja la AJOFMuri
    – sisteme tip franchising
    – etc….
    @ Infiintarea unei Universitati ( tip MOOC ) si a unui Liceu, de antreprenoriat
    @ Integrarea spiritului “blogideologic” ( nickname-ul d-lui prof. Titus Filipas ) in preluarea si diseminarea informatiilor de piata cu impact in definirea politicilor publice si private.

    TEMA 2. : “ Ce e de facut”, la nivelul “comunitatii Romania “…

    I. Colegiul Mediului Asociativ

    I.1 Initiativa legislativa pentru organizarea, la nivele locale, a 2 intalniri anuale pe formatul 50 % institutii de stat – 50 % ONG-uri, mass-media, asociatii profesionale ( societate civila ), sub egida Colegiul Mediului Asociativ.

    I.2 Organizarea unei intalniri anuale cu ambasadorii acreditati in Romania de catre partea de 50 % societate civila a Colegiului Mediului Asociativ

    II. Senatul Corpurilor Profesionale – de proiectat o implementare a unei Constitutii ce prevede ca a doua Camera a Parlamentului sa fie formata din corpuri profesionale ( precum in Hong-Kong, “ o tara, doua sisteme” ), cu vizarea anului 2040 ca infaptuire ( dupa 1989, 25 de ani pierduti + 25 de ani de constructie… ).

    Pe termen scurt, vom propune un MORATORIU de 9 luni pentru conceptualizarea, pregatirea si reluarea proceselor de transformare economica-sociala intr-o noua dinamica, primordial pe doua directii majore :

    1. Renationalizarea unor fractale din economie, dar si cu componenta privata.

    2. Reluarea procesului de privatizare ( inclusiv restructurari post-privatizare), dar si cu componenta publica.

    “ VECTORUL DE TRACTIUNE “

    @ Cand am infiintat Asociatia de Consultanti de Investitii in anul 1998, sustineam si Programul de Protectie a Micilor Actionari – PPmA.

    @ Cand inca mai speram ca piata de capital nu e doar “o vorba” ( din noianul de “celelalte vorbe”…) de “fraierit” ( prin anul 2000)…, transformasem PPmA in PPMA, adica in Programul de Protectie a Marilor Actionari ( vizam si SIF-urile, dar mai ales FPS -ul ! ).

    @ Astazi actionam in termenii termenii PPR – Programul de Protectie a Romaniei …

  • Pingback: O raită prin programele candidaților pentru șefia Bucureștilor. Să filozofăm la externalizarea furatului « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET()