În articolul precendent am analizat primele proiecte feroviare din Transilvania și Banat și legătura acestora cu centrele industriale de minerit și siderurgie din zonă. Argumentul meu a fost că procesul de industrializare care apare în aceste regiuni trebuie văzut în contextul capitalist global mai larg: construcția căilor ferate a înlesnit extragerea eficientă a resurselor naturale și transportarea lor către centrele capitaliste. Baziaș – Oravița – Anina, culoarul feroviar dezvoltat în Banat și Arad – Simeria – Alba Iulia, culoarul dezvoltat puțin mai târziu în sudul Transilvaniei, au constituit cele mai importante lucrări regionale de infrastructură ce au facilitat conectarea industriilor emergente la economia capitalistă globală[i].  Ultimul culoar feroviar dezvoltat de Imperiul Austro-Ungar în Transilvania  a fost Oradea – Cluj – Brașov, însă acesta … Continuă să citești →

Pentru Florin Faje (1984 – 2020), în memoria cercetărilor și pasiunii lui pentru antropologia infrastructurii publice. Frumoasele castele și conace ce împânzesc dealurile din Transilvania se află într-un stadiu avansat de degradare și o dată cu ele se prăbușește o însemnată parte a istoriei acestei regiuni. Statul le-a inventariat și clasat ca monumente istorice, dar apoi le-a lăsat să se degradeze mai departe. Patrimoniul industrial transilvănean se află într-o situație similară. Dacă însă în cazul clădirilor istorice ne desparte o distanță suficient de mare pentru a proiecta asupra lor un imaginar turistic și a exotiza un trecut fascinant, oferindu-le acestora o valoare patrimonială, în cazul clădirilor industriale multe dintre ele nici măcar nu ajung să fie … Continuă să citești →

În urmă cu 3 ani călătoream cu trenul de la București la Cluj. În vagon, lângă mine, stătea un grup alcătuit din mai multe cupluri. Erau rude sau prieteni apropiați și discutau politică. Unul dintre ei, puțin mai anxios social, povestea despre implicarea lui în USR. Ceilalți făceau glume pe seama naivității lui și se întreceau în a ridiculiza ambițiile lui politice. Argumentul recurent era următorul: politica e o afacere a unor rețele locale de baroni care investesc resurse financiare substanțiale în organizații politice și apoi le recuperează cu profit când ajung la putere; niște cetățeni indignați fără nici un sprijin nu au nici o șansă de reușită în a lupta împotriva sistemului. E frumos proiectul … Continuă să citești →

Proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății reprezintă o măsură ce va genera inegalități sociale și mai mari decât cele existente în privința accesului la sănătate. Modificarea legislativă a fost realizată ca urmare a dialogului dintre Ministerul Sănătății și Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED)[i], iar rezultatul acestor negocieri a fost salutat atât de către reprezentații oamenilor de afaceri din sectorul medical privat[ii] cât și de marile rețele de clinici private din România precum Medlife[iii] sau Regina Maria[iv]. Deși măsura coplății serviciilor medicale nu se referă la sistemul public, așa cum a precizat ulterior ministrul Sănătății, Sorina Pintea[v], aceasta rămâne extrem de problematică pentru că … Continuă să citești →

Cu ocazia dezbaterilor paralamentare de anul trecut privind Codul de procedură penală, Cristian Ghinea a adresat plenului un semn obscen, pentru care președintele partidului USR, Dan Barna, a fost nevoit ulterior să își ceară scuze public (video aici). Prin inițiativa legislativă recentă de interzicere a organizațiilor și propagandei comuniste, Cristian Ghinea a arătat că de fapt are o atitudine obscenă nu doar față de colegii lui parlamentari, ci și față de democrație. Și pentru că este o inițiativă colectivă, același lucru se poate spune din păcate și despre USR. Inițiativa USR este inadecvată pentru că manifestă o incultură sociologică și politică crasă și mai ales este indecentă pentru că este făcută în numele combaterii ‘incitării la … Continuă să citești →

Ministerul Educației Naționale (MEN) a publicat recent repartiția preliminară a locurilor bugetate distribuite universităților de stat pentru anul academic 2018/2019. În ciuda faptului că MEN a alocat per ansamblu un număr de locuri ceva mai mare față de anul academic 2017/2018, cele cinci universități ce alcătuiesc Consorțiul Universitaria[i] au primit un număr semnificativ mai mic de locuri bugetate (în special pentru masterat și doctorat), în timp ce multe instituții de învățământ superior au primit un număr mai mare de locuri. Având în vedere că finanțarea de bază pe care universitățile o primesc depinde de numărul de studenți pe care îi atrag, aceste reduceri ale cifrelor de școlarizare înseamnă implicit pierderi financiare consistente. Acest lucru poate să … Continuă să citești →

Workingman’s Death (2006), Regizor: Michael Glawogger, Durata: 122 minute (Trailer) Whores’ Glory (2013), Regizor: Michael Glawogger, Durata: 110 minute (Trailer) Michael Glawogger a decedat anul acesta în Liberia răpus de malarie, în timp ce lucra la un documentar enigmatic, fără nume, despre fragmente de viaţă risipite pe trei continente. Itinerariul începuse în fosta Iugoslavie, marcată încă de războaiele etnice şi gropile comune, şi urma să sfârşească în sudul Africii. În jurnalul călătoriilor întreprinse, pe care îl publica săptămânal în Der Standard, Glowegger lasă să se întrevadă un proiect amplu care încerca să transpună în imagini metafizica cotidiană a disperării şi a societăţiilor aflate în decădere. Regizorul austriac s-a făcut remarcat în lumea cinematografiei cu o trilogie … Continuă să citești →