Articole de Artyom Magun

Despre Artyom Magun

Artyom Magun este doctor în filosofie (Univiresitatea din Michigan & Universitatea din Strasbourg) și predă la Univeristatea Europeană din Sankt Petersburg și Institutul liber de arte și științe Smolnîi. Este membru al gurpului Cito delati?

Protestele din Rusia: perspectiva unui filozof politic & Agonia suveranității și democrația mondială

Agonia suveranității și democrația mondială ARTEMII MAGUN în dialog cu DMITRII UZLANER Dmitrii Uzlaner: Există în cartea dumneavoastră, Otrițatelinaea revoliuțiea [Revoluția negativă] (2008) o teză provocatoare. Scrieți acolo că revoluția anticomunistă încă mai continuă într-un anumit sens și că mai avem timp să-i dăm finalul care ne avantajează cel mai mult. Credeți în continuare în acest lucru? Și cum ați putea evalua, pornind de aici, resuscitarea activismului civic pe care îl urmărim deja de câteva săptămâni?  Artemii Magun: Atunci când am vorbit despre revoluția antisovietică, mă refeream la un anume potențial. Una din particularitățile analizei filozofice este că îți permite configurarea unor tendințe în chiar miezul realității empirice, niște tendințe subterane care comportă un caracter latent, … Continuă să citești

În categoria Enter | 3 comentarii

Sfâşiaţi între obiectivitate şi utopie. Note asupra clasei critice

Artemy Magun – invitatul nostru de astăzi este unul din teoreticienii Grupului Chto Delat ?  şi este profesor de filosofie la Universitatea Europeană din Petersburg). Detalii eveniment aici. Critica intransigentă la adresa intelectualilor  (împotriva lipsei de întemeiere a existenţei lor, a egoismului lor de clasă, a idealismului și a pasivităţii lor) este sportul favorit al intelectualilor înșiși, și asta încă de la apariţia lor ca pătură socială. Ceva din poziţia pe care-o ocupă face ca intelectualul să fie nemulţumit de rolul său, împingându-l „înspre mase,” fie prin activism public  (prima variantă), fie prin orientarea către practicism și simplitatea „vieţii adevărate” (cea de-a doua variantă). În plus, s-ar putea spune că intelectualii, ca atare, sunt o clasă contradictorie. Tensiunea internă … Continuă să citești

În categoria Enter | 5 comentarii

Nu universitățile trebuie să devină corporații, ci corporațiile să devină parțial niște universități

TEMA: Criza ştiintelor sociale în România Universitatea ca structură socială s-a constituit, încă de la crearea ei în Evul Mediu, ca loc de întâlnire dintre două forțe opuse, care defineau, în consecință, rolul complex, cu dublu sens, al acesteia. În primul rând, încă de la bun început, universitatea a fost gândită să fie autonomă față de societatea în sânul căreia se afla. La început, aceasta se plasa în sfera de influență a bisericii și a Papei de la Roma, în cadrul unei societăți medievale în transformare, în care viața seculară, sfera seculară căpăta o importanță tot mai mare. Universitatea Evului Mediu era, de fapt, o mănăstire, dar o mănăstire care nu se afla undeva la periferie, … Continuă să citești

În categoria Enter | 9 comentarii