Aniversară: 40 de ani de la înfiinţarea “Aktionsgruppe Banat” – Conferinţă la Timişoara

Între 26 şi 28 aprilie la Timişoara se desfăşoară conferinţa “40 Jahre „Aktionsgruppe Banat“ Akteure und Texte – Mitstreiter und Begleiter” (40 de ani “Grupul de Acţiune Banat” actori şi texte – combatanţi şi însoţitori) organizată de Prof. Dr. Roxana Nubert (Universitatea de Vest, Timişoara) şi Prof. h. c. Dr. Stefan Sienerth, directorul IGKS (Institut für Deutsche Geschichte und Kultur aus Südosteruopa – Institutul pentru istorie şi cultură germană din sud-estul Europei, din cadrul Universităţii “Ludwig Maximilian”, München).

O iniţiativă lăudabilă, (precedată în ultimii trei ani şi de alte evenimente similare organizate atât în Germania cât şi în România, evenimente impulsionate, fără-ndoială, de interesul crescut pentru acest grup o dată cu decernarea premiului Nobel pentru literatură în 2009 scriitoarei germane Herta Müller), de a restitui public memoria grupului literar german din România anilor ’70 şi ’80, al cărui destin a fost inevitabil legat de sistemul represiv al Securităţii.

Abia acum, după accesarea propriilor dosare întocmite de Securitate, precum şi după o parţială şi detaşată evaluare a fenomenului literar din perioada comunistă, li se poate restitui membrilor acestui grup memoria unui curaj, pe care ei înşişi nu-l percepeau ca pe un curaj, ci ca pe un lucru cât se poate de firesc. Nicidecum nu doresc prin asta să creez vreo legendă sau să ţes în jurul acestui grup vreo aură de eroism, ci, dimpotrivă, să evidenţiez faptul că istoria acestui grup recuperează semantica termenului “curaj” în logica bunului simţ, o valoare la care societatea de azi se poate raporta. Astfel, un act de curaj nu mai este înţeles ca o bravură sau vitejie, ci ca un act dintre cele mai fireşti posibile, pentru care – ce-i drept – o doză de naivitate şi candoare sunt indispensabile. Tinerii au un fler mai fin pentru astfel de lucruri… Richard Wagner caracteriza retrospectiv atitudinea membrilor grupului drept „nebunie“. Nu cred, totuşi, că acest calificativ s-ar afla mai aproape de adevăr, el fiind rezultatul unei judecăţi a aceluia, care îşi evaluează trecutul din perspectiva terorii ce a urmat, deci prin filtrul unor evenimente ulterioare.

Pe 2 aprilie 1972 (azi, în urmă cu 40 de ani) suplimentul Universitas al ziarului Neue Banater Zeitung publica sub titlul „La început a fost discuţia” („Am Anfang war das Gespräch”) luări de poziţii ale tinerilor scriitori germani din cadrul cenaclului Universitas, articol care a marcat momentul de naştere a grupului literar, ce avea să primească curând şi un nume: „Aktionsgruppe Banat”. Titulatura aparţine lui Horst Werner, redactor al săptămânalului sibian Die Woche care, într-un articol intitulat „Grupul de acţiune”, îşi afirma speranţa creării unui „grup de acţiune al tinerilor scriitori”. Membrii grupului au asimilat acest nume, cu care din acest moment s-au autodenumit. Foşti elevi cu înclinaţii literare ai liceului german din Sânnicolaul Mare şi ai liceului „Nikolaus Lenau” din Timişoara şi/sau proaspeţi studenţi la Facultatea de Filologie în Timişoara care compuneau grupul erau: Rolf Bossert (1952 – 1986), Albert Bohn (n. 1955), Gerhard Ortinau (n. 1953), Johann Lippet (n. 1951), Anton Sterbling (n. 1953), Werner Kremm (n. 1951), William Totok (n. 1951), Richard Wagner (n. 1952) şi Ernest Wichner (n. 1952). Richard Wagner, animat de conştiinţa de a aparţine „primei generaţii de scriitori născuţi sub zodia socialismului”, a fost cel care a elaborat în linii mari un program teoretic cu care ceilalţi participanţi s-au arătat de acord. În centrul atenţiei stă „realitatea”; relaţia scriitorului cu aceasta trebuia să fie una de „pătrundere”, de cercetare, de „analiză”, de scrutare, de numire „răspicată” a ei (cum propunea Richard Wagner prin termenul „Klartext”). Expresia în poezie trebuia să fie critică (cu o aplecare asupra aspectelor negative) dar şi laudativă (cu o evidenţiere a aspectelor pozitive). Realitatea ca obiect şi, în acelaşi timp, ca subiect al reflexiei poetice este viziunea care îi unea pe tinerii poeţi germani, dincolo de un discurs individual şi foarte nuanţat al fiecăruia. Întrebarea lui Rolf Bossert „Cine este de fapt realitatea?” („Wer aber ist die Realität?”) ar putea foarte bine sta în fruntea celor mai bune texte ale producţiei literare a grupului german de scriitori din anii ´70 şi chiar ´80, care transformă astfel poezia într-un veritabil instrument de cercetare. Dar nu este vorba numai de o scriitură ca cercetare, ci şi de scriitură ca acţiune, ca angajament, şi prin urmare ca intervenţie în vederea schimbării realităţii, a dislocării dimensiunii ei negative prin identificare şi numire. Această înţelegere a poeziei s-a născut fără-ndoială în sânul Grupului de Acţiune Banat. În 1974 membrii grupului publicau în ediţia din aprilie a revistei Neue Literatur o culegere de texte sub titlul „Noi, deschizătorii de drumuri” („Wire Wegbereiter”) care se deschidea cu un motto programatic cu acelaşi nume, aparţinând lui Konrad Bayer, Gerhard Rühm şi Oswald Wiener, membri ai Grupului Vienez. (O analiză comparată între Grupului Vienez şi Aktionsgruppe Banat din perspectiva crizei limbajului va constitui subiectul uneia dintre comunicări invitate la conferinţa de la Timişoara, semnate de Cosmin Dragoste de la Universitatea din Craiova.) În apariţiile publice între 1972 şi 1975, deci în cei trei ani de activitate publică şi până în momentul în care a fost complet dizolvat de Securitate cu urmări grave şi traumatice de lungă durată pentru membrii ei, Grupul de Acţiune prezenta deseori poezia „Angajament”, a cărei versiuni iniţiale (se pare că au circulat mai mutle versiuni) o puteţi lectura în nota de subsol.[1]

Specificul minorităţii, spunea Wagner, este „un element secundar”. Acest aspect este important, pentru că noul grup de tineri scriitori simţea nevoia să se detaşeze, printr-o confruntare şi provocare directă, de reprezentanţii generaţiei etnicilor germani care se identificaseră cu crezul nazist şi lăsaseră ca moştenire tinerei generaţii „false scheme de gândire”.

În cadrul Conferinţei un moment important îl constituie prezentarea antologiei de poeme “Vânt potrivit până la tare” („Mässiger bis starker Wind“), care apăruse la zece ani de la înfiinţarea Aktionsgruppe Banat la editura Kriterion (1982). Volumul alcătuit de Peter Motzan (care semna şi postfaţa şi care acum va fi prezent la conferinţă), tradus de Ioan Muşlea şi prefaţat de Mircea Iorgulescu, cuprinde şi câţiva poeţi foşti membri ai Aktionsgruppe Banat. Antologia a fost îmbrăţişată cu mare entuziasm în presa vremii. În acest sens sunt de amintit recenziile din presa de limbă română: Vatra, nr. 11 / 1983, în Scânteia Tineretului nr. 16 şi 23 / 1983, în România literară, nr. 47 / 1982 şi nr. 13 / 1983, Formul Studenţesc nr. 2 / 1983, în Luceafărul, nr. 49 / 1983, Orizont, nr. 14/ 1983, Convorbiri Literare, nr. 2 / 1983 şi chiar în Convingeri Comuniste (Organul Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din centrul universitar Bucureşti), nr. 4, 1983; precum şi cele din presa literară de limbă germană: Neue Banater Zeitung, din 8. 3. 1983, Karpatenrundschau, nr. 12 şi 34 / 1983. De pildă, în cronica „Tineri poeţi germani din România” din revista Vatra, Cornel Moraru califica apariţia volumului drept „un eveniment cultural de excepţie, deosebit de util”, iar lirica tinerilor poeţi germani antologaţi drept „expresie originală a unei noi sensibilităţi, care o înscrie fără complexe într-un context european de prestigiu” şi drept „una din forţele înnoitoare ale lirismului contemporan românesc.”, „o poezie care trezeşte în fiecare moment la realitate.” (Vatra, nr. 11, 1983, p. 5)

Criticul literar Ion Bogdan Lefter, care în 1983 semnala în România literară apariţia antologiei ca „un prim pas spre scoaterea la iveală a unui spaţiu poetic bogat” (România literară, nr. 13, 1983, p. 11 A) va face o comunicare publică despre impactul pe care l-a ocazionat apariţia antologiei, propunând, se pare, o analiză comparată între grupul de poeţi germani şi poeţii români din aceeaşi perioadă. Comunicarea lui Ion Bogdan Lefter va constitui, cel mai probabil, postfaţa noii ediţii a volumului la care încă se lucrează şi care va fi lansat cu ocazia aniversării. O altă comunicare prezentă la conferinţă care stârneşte interesul, este cea a lui Ernest Wichner (directorul Casei Literaturii din Berlin), despre lirica lui Rolf Bossert, intitulată “Despre barba roşie a anarhiei. (Despre lirica lui Rolf Bossert)”.

Este remarcabil faptul, că încercările actuale de interpretare literară prezente la conferinţă au tendinţa de a identifica în textele Grupului de Acţiune Banat o paradigmă, adică un model de schimbare structurală a poeziei, a literaturii, propunând un nou tip de subiectivitate.

Avansez intuitiv teza, că modelul propus de acest tip de scriitură ar consta în gândirea dialectică, care afirmă teza şi antiteza, care scrutează, deci, realitatea în dimensiunea ei contradictorie, ferindu-se pe cât posibil de realizarea sintezei – treapta momentului speculativ în gândirea logică în sensul hegelian – înţeleasă ca o armonizare sau dizolvare, „ridicare” a contradicţiilor, pentru că sinteza ar fi fost în acel moment un mod cert de falsificare, de cosmetizare a realităţii. Dar actul poetic în sine se dovedeşte speculativ în cel mai înalt grad şi, tocmai de aceea, mai aproape de adevăr. În ce măsură textele Grupului de Acţiune rămân prin construcţie fidele gândirii dialectice, şi în ce măsură se reuşeşte un salt (intenţionat sau nu) speculativ, rămâne de cercetat.

Pe lângă abordarea din perspectiva criticii literare şi a receptării, conferinţa de la Timişoara propune şi o abordare “confesională”, prin mărturiile celor direct implicaţi, deci din perspectiva combatanţilor (Richard Wagner şi Anton Sterbling). Ar fi fost interesantă şi o abordare a evoluţiei ulterioare a fiecăruia dintre membrii acestui grup literar, a devenirii lor politice şi a angajamentului civic. Dintre devenirile ulterioare (de pildă, niciunul dintre ei nu se mai declară în mod public a fi marxist), cea care îmi sare în ochi ca cel puţin stranie şi în acelaşi timp paradoxală, este verva marxistă şi atitudinea profund brechtiană a tânărului Richard Wagner şi depărtarea treptată până la o respingere radicală a ideologiei marxiste, îmbrăţişând din ce în ce mai mult o gândire extrem conservatoare, centrată pe un naţionalism (înţeles ca limbă şi cultură), căruia îi conferă valoare argumentativă în intervenţiile publice pe teme politice globale, şi pe un etnicism căruia, să ne amintim, tocmai el îi subliniase secundaritatea. Dar poate că etnicul îşi trăieşte abia acum din plin acel „moment secundar” din gândirea scriitorului şi tocmai de aceea Wagner se dovedeşte poate chiar consecvent cu sine. De aceea, comunicarea lui Richard Wagner din cadrul conferinţei anunţată cu titlul „Grüß Gott Genossen! Kameraden Fuck off!“ Wie und warum ich zur „Aktionsgruppe Banat“ kam” („Bună să vă fie inima tovarăşi! Camarazi, la dracu cu voi! Cum şi de ce am aderat la Grupul de Aţiune Banat”) va aduce, poate, lumină asupra acestui aspect în ceea ce-l priveşte.

În a doua zi de conferinţă foşti membri ai grupului vor citi din propriile creaţii literare. Iar în a treia zi este propus spre vizionare filmul documentar “Junge rumäniendeutsche Schriftsteller im Visier der Securitate” (Tineri scriitori germani din România în vizorul Securităţii) realizat de Helmuth Frauendorfer, un film pe care l-am vizionat deja la Berlin în 2010 şi care a fost difuzat şi în Bucureşti în cadrul conferinţei organizate de Muzeul Naţional al Literaturii şi Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti (4-5 noiembrie 2010). Cu câteva mici reţineri – personal mi s-a părut că reconstituirea profilului acestui grup literar nu a fost ancorat (mai ales la nivelul imaginii) în societatea de atunci şi nici nu i-a fost valorificată îndeajuns semnificaţia pentru societatea de azi, deci l-am suspectat de o notă prea melancolică pentru natura temei – totuşi, fiind primul film documentar despre acest grup literar, îl recomand cu căldură.

Într-o astfel de iniţiativă nu putea lipsi perspectiva Securităţii. În acest sens, sunt de amintit intervenţiile dr. Sabine Kinlechner (Berlin), a Prof. h. c. Stefan Sienerth şi a scriitorului şi pubicistului William Totok. La deschiderea oficială va lua cuvântul Klaus-Christian Olasz, consulul Germaniei la Timişoara. Conferinţa va fi însoţită de expoziţia “Grupul de Acţiune Banat în vizorul serviciului secret comunist Securitatea”, ce va putea fi vizitată în foaierul din faţa Aula Magna.

În 1980 William Totok publica în revista Echinox cu titlul „Textele Grupului de Acţiune” un articol destul de amplu despre acest grup, arătând că motivele apariţiei grupului au fost cu precădere de ordin extraliterar şi comentând în detaliu unele texte ale foştilor membri Aktionsgruppe precum şi atitudinea politică a grupului. Lectura acestui text (care se afla şi în arhiva Securităţii) a produs în mine mai întâi uimire şi surprindere faţă de libertatea şi stilul degajat al scriiturii (de pildă: „Textele „grupului de acţiune” constituie, la rândul lor, o dublă contrareacţie: pe de o parte împotriva rămăşiţelor proletcultismului şi a adepţilor lui neodogmatici, pe de alta împotriva tendinţei ermetice, ai cărei reprezentanţi au ajuns la sfârşitul anilor 60 în culmea gloriei”, Echinox, nr. 3-4-5 / 1980, p. 18). Apoi, într-un anumit punct a încolţit în mine întrebarea, dacă nu cumva tocmai ea, această scriitură liberă, nu a constituit un nou prilej şi temei solid pentru Securitate de a-i fila în continuare pe cei amintiţi în text. Sunt conştientă că întrebarea mea este ea însăşi mecanismul unei autocenzuri, care în acea vreme funcţiona cu siguranţă la mulţi scriitori, dar, de pildă, numirea lui Richard Wagner în repetate rânduri drept „mentorul” Aktionsgruppe Banat mi s-a părut uşor iresponsabilă şi putea fi, cred, evitată, fără ca prin aceasta să se fi adus atingere adevărului istoric. Textul se încheie astfel: „După dizolvarea produsă în 1975 – mai mult sau mai puţin fortuită – grupul de acţiune a devenit o filă de istorie literară care până în prezent încă aşteaptă să fie scrisă. Evaluări sporadice apar din când în când în presă, dar într-o istorie viitoare a literaturii germane din România de după 1944 „Aktionsgruppe” va trebui să-şi ocupe, fără îndoială, locul cuvenit.” (Echinox, Ibidem., p. 19).

Era în sfârşit momentul unei întâlniri aniversare şi a unei confruntări! Poate că această conferinţă îi va impulsiona pe unii editori de poezie, să editeze critic şi bilingv cele mai bune dintre textele produse de tinerii scriitori germani din perioada în care a activat Aktionsgruppe Banat.

 

În fotografia cu şase dintre cei nouă membri ai grupului sunt după cum urmează:
William Totok, Werner Kremm, Richard Wagner, Johann Lippet, Rolf Bossert, Anton Sterbling

 Articolul lui William Totok din “Echinox”, nr. 3-4-5, 1980.

Iată şi programul complet al conferinţei (Programul este redactat, cu câteva excepţii, în limba germană):

40 Jahre „Aktionsgruppe Banat“ Akteure und Texte – Mitstreiter und Begleiter

Temeswar/Timişoara

26. bis 28. April 2012

Donnerstag, 26. April 2012

18: 00 Uhr

Begrüßung und Eröffnung

Prof. Dr. Roxana Nubert (Univ. Temeswar);  Klaus-Christian  Olasz (Konsul der Bundesrepublik Deutschland in Temeswar); Prof. h. c. Dr. Stefan Sienerth, Direktor des IKGS

Leitung: Prof. Dr. Roxana Nubert

18:30 – 19:00 Uhr Richard Wagner (Berlin): „Grüß Gott Genossen! Kameraden Fuck off!“ Wie und warum ich zur „Aktionsgruppe Banat“ kam

19:00 – 19:30 Ion Bogdan Lefter (Bukarest): „Aktionsgruppe“ – între poezia germanǎ şi cea româneascǎ. Impactul antologiei Vînt potrivit pînǎ la tare / Prof. h. c. Dr. Peter Motzan (Augsburg): Mäßiger bis starker Wind. Zur Neuauflage einer einflussreichen Anthologie

19:30 – 20:00 Uhr: Eröffnung der Ausstellung „Die Aktionsgruppe Banat“ im Visier des kommunistischen Geheimdien­stes Securitate (Cristina Anisescu, CNSAS Bukarest und William Totok, Foyer vor der Aula Magna)

20:00 Uhr: Empfang des Konsuls der Bundesrepublik Deutsch­land in Temeswar Klaus-Christian Olasz

Freitag, 27. April 2012

Leitung: Prof. h. c. Dr. Stefan Sienerth (IKGS, München)

9:00 – 9:30 Uhr

Prof. Dr. Roxana Nubert (Univ. Temeswar/Timişoara): Die „Aktionsgruppe Banat“ – drei Jahre „produktiver Provokation“

9:30:00 – 10:00 Uhr

Prof. Dr. Anton Sterbling (Hochschule der Sächsischen Polizei, Rothenburg):

„Aktionsgruppe Banat“ – ein persönlicher Rückblick

10:00 – 10:30 Uhr

Prof. Dr. Jürgen Lehmann (Univ. Erlangen-Nürnberg):

Gruppenbildung im real existierenden Sozialismus. Die „Sächsische Dichterschule“ und die „Aktionsgruppe Banat“

10:30 – 11:15 Uhr

Diskussion und Kaffeepause

***

Leitung: Prof. Dr. Jürgen Lehmann

11:15 – 12:15 Uhr

Ernest Wichner (Literaturhaus Berlin):

Vom roten Bart der Anarchie (Zur Lyrik Rolf Bosserts)

12:15 – 12:45 Uhr

Prof. h. c. Dr. Peter Motzan: Ein Splitterangebot. Erinnerungen eines Klausenburgers Germanisten an die frühen Jahre der „Aktionsgruppe Banat“

12:45 – 14:00 Uhr

Diskussion und Mittagessen

***

Leitung: Prof. h. c. Dr. Peter Motzan

14:00 – 14:30 Uhr

Johann Lippet (Heidelberg) / Werner Kremm (Re­schitz/Re­şiţa):

Streiflichter zur Temeswarer Literaturszene: Die „Aktionsgruppe Banat“ und der „Adam Müller-Guttenbrunn“-Literaturkreis

14:30 – 15:00 Uhr

Prof. Dr. Thomas Krefeld (LMU München):

Welcome to the Hotel California, Temeswar (Rumänien)

15:00 – 15:30 Uhr

Dr. René Kegelmann (IKGS, München):

Zur Rezeption der „Aktionsgruppe Banat“ im Literaturbetrieb der Bundesrepublik Deutschland

15:30 – 16:15 Uhr

Diskussion und Kaffeepause

***

Leitung: Prof. Dr. Thomas Krefeld

16:15 – 16:45 Uhr

William Totok (Berlin):

Maßnahmen, Legenden und Unterstellungen. Erste Schritte der Securitate zur Zerschlagung der „Aktionsgruppe Banat“

16:45 – 17:15 Uhr

Prof. h. c. Dr. Stefan Sienerth:

Das Verhältnis Nikolaus Berwangers zur „Aktionsgruppe Banat“ aus der Sicht der Securitate

17:15 – 17:45 Uhr

Prof. Dr. Daniel Vighi (Univ. Temeswar/ Timişoara):

Contraculturǎ, subculturǎ şi underground politic românesc în Timişoara perioadei „Aktionsgruppe Banat“ (Oppositionelle und Subkultur, rumänischer politischer underground in Temeswar zur Zeit der „Aktionsgruppe Banat“)

17:45 – 18:15 Uhr

Dr. Cosmin Dragoste (Univ. Craiova):

Die Sprachkrise bei der „Wiener Gruppe“ und der „Aktionsgruppe Banat“

18:15 – 19:15

Diskussion und Abendessen

19:30 Uhr

Autorenlesung: Werner Kremm, Johann Lippet, Gerhard Orti nau, Anton Sterbling, William Totok, Richard Wagner, Ernest Wichner, (Moderation: Gerhardt Csejka, Frankfurt a. Main)

Samstag, 28. April 2012

Leitung: Dr. René Kegelmann

9:00 – 9:30 Uhr

Gerhardt Csejka:

Zwischen Niemandsland und halber Heimat – der Nobelpreis. Die „Banater Aktionsgruppe“ und ihr Umfeld als Paradigma

9:30 – 10:00 Uhr

Horst Samson (Neuberg):

Der Einfall der Dichter. Blühende Literaturlandschaften – die Saat der „Aktionsgruppe Banat“ ist aufgegangen. Ein Blick zurück nach vorn zum 40. Geburtstag

10:00 – 10:30 Uhr

Dr. Grazziella Predoiu (Univ. Temeswar/Timişoara):

„Belüge mich, aber belüge mich schön“. Lüge und Verrat in den Romanen Richard Wagners

10:30 – 11:15 Uhr

Diskussion und Kaffepause

***

Leitung: Dr. Grazziella Predoiu

11:15 – 11:45 Uhr

Balthasar Waitz (Temeswar/Timişoara):

Roland Kirsch – Versuch über eine zersetzte Welt

11:45–12:15 Uhr

Dr. Sabina Kienlechner (Berlin):

Die „Aktionsgruppe Banat“ im Visier der Securitate

12:15– 12:45 Uhr

Drd. Robert Elekes (Univ. Kronstadt/Braşov):

Die „Aktionsgruppe Banat“ zwischen den Paradigmen der modernen und postmodernen Emanzipation

12:45 – 14:00 Uhr

Diskussion und Mittagessen

***

Leitung: Prof. Dr. Anton Sterbling

14:00 – 14:30 Uhr

Tanja Becker (Univ. Temeswar):

„Am Anfang waren die Wörter“ – Betrachtungen zu einigen Texten und Textausschnitten der „Aktionsgruppe Banat“

14:30 – 15:00 Uhr

Dr. Beate Petra Kory (Univ. Temeswar):

„Sklavensprache“ in der Lyrik der „Aktionsgruppe Banat“ als Notwendigkeit und Herausforderung

15:00 – 16:30 Uhr

Schlussdiskussion und Kaffeepause

***

16:30 – 18:00 Uhr:

Podiumsdiskussion: „Am Anfang war das Gespräch“

Moderation: Eduard Schneider (München):

Teilnehmer: Werner Kremm, Johann Lippet, Gerhard Ortinau, Anton Sterbling, William Totok, Richard Wagner, Ernest Wichner

18:00 Uhr: Abendessen

19:00: Filmvorführung: Helmuth Frauendorfer (Berlin):

Junge rumäniendeutsche Schriftsteller im Visier der Securitate

Organisatorische Hinweise:

– Veranstaltungsort: Neue Aula

– Ausstellung und Empfang: Foyer vor der Aula Magna

– Gemeinsames Mittag- und Abendessen (Catering-Service)

Tagungsleitung:

Prof. Dr. Roxana Nubert

Prof. h. c. Dr. Stefan Sienerth

______________
[1] Angajament

 eşti angajat

da

sunt angajat

da da foarte angajat

eşti şi tu angajat

da

sunt şi eu angajat

foarte angajat

da da

dar nu mai vreau să fiu angajat

am fost angajat deja de prea multă vreme

nici eu nu mai vreau să fiu angajat

am şi fost angajat de prea multă vreme

da

cu tine aici

cu tine aici de asemenea

nu mai sunt angajat da

nu mai sunt angajat de asemenea

da da

da da de asemenea

dar cine a fost odată angajat

va rămâne angajat totdeauna

da

da da