România, mica Americă. Să recitim cîteva momente de aur din wikileaks. The Economist, Germania

Redacția
Texte selectate sau scrise de echipa redacţională: Vasile Ernu, Costi Rogozanu, Florin Poenaru.

Costi Rogozanu pe VoxPublica

O nouă temă s-a lansat. Propagată prin evz, susţinută prin comentarii diverse. America era cît pe ce să ne lase din braţe pentru că am fost nedemocratici. Infantilismul acuzelor nu merită discutat. Dar el mi-a amintit de tonul acelor discuţii din wikileaks, de pe la ambasada SUA, cu tot soiul de trepăduşi pro Băsescu, proGeoană care-şi spuneau ei bîrfuliţele şi opiniile geopolitice. Revenim şi la wikileaks.

Apărătorii democraţiei se bat cu “naţionaliştii” care vor să renunţe la UE şi la civilizaţie. Falanga proTB a repetat această poezie pînă cînd nebunia a devenit normalitate.

Tendinţe dubioase interbelice întreţinute fie de GDS, Hotnews etc s-au lipit şi mai strîns de un mesaj ferm care ar veni în sprijinul lor din vest. Sprijinul vine confuz, interesat economic sau politic, iar băieţii traduc repede tone de clişee civilizatoare în nevoia Europei de a ne îmblînzi.

Ei văd o ameninţare naţionalistă aproape inexistentă sau complet ridicolă, eu văd mult mai clar o ameninţare protofascistă alimentată de discrepanţe economice, de stiluri de dominaţie prin clan, de stiluri de înfierare a “nemuncii” prin tăierea drepturilor. Asta da, se vede, şi vine din toate zonele politice, iar din zona proBăsescu apare enunţată fără jenă. Oamenii lui TB au derapat atît de tare încît sînt gata să-i zică oricui îi priveşte uimit că e “nedemocratic şi deplasat”

România e o Mică Americă. Săracă, fără forţă, dar avîntată hollywoodian către un spirit de piaţă total. Declarativ. În fapt, pînă şi libertarienii iau proiecte de la stat (un text tare aici). Deci au învăţat şi a doua lecţie a capitalismului. Spune că eşti foarte bun pe piaţa liberă şi apoi treci repede în spatele frontului, undeva la o şuşanea bugetară – da, şi Posdru produce şuşanele pe bandă rulantă.

2012 a însemnat debutul în Mica Americă a unor sentimente anti-americane şi euro-sceptice. Eram fruntaşi în iubirea pentru SUA şi UE. Anul ăsta au apărut nişte semne de întrebare. Semne de întrebare care mie mi-au amintit cît de puţin au fost dezbătute la noi documentele wikileaks, cît de puţin au fost dezbătute atitudini faţă de implicarea în război, faţă de închisorile CIA, faţă de privatizări, negocieri cu FMI, cu Consiliul European.

E bine să ne amintim ceva telegrame cu atît mai mult cu cît văd fanaticii proBăsescu fluturînd steagul american, văd ziariştii proTB adjudecîndu-şi un soi de progresism vestic în raport cu puşcăriabilii şi borfaşii de rînd. Un cod etic stupid, de o ipocrizie totală, afişat în pofida tuturor blejnarilor, şi proclamat ca singura Cale pentru justiţia TB.

Momente de aur din textele wikileaks despre România, pentru neuitarea relaţiilor cu SUA. (o notă: normal, wikileaks privesc mai ales SUA, sînt sigur că atitudinile sînt duplicate şi în relaţie cu unele ţări europene puternice):

Poate cea mai interesantă este chiar prima telegramă, cronologic vorbind. Datează din 2 februarie 1990. E o analiză a ambasadorului SUA la Moscova asupra situaţiei politice de după revoluţie. Face praf reprezentanţii partidelor istorice. Şi crede că FSN poate fi un partener de încredere:

Câtă vreme FSN pare a fi deocamdată singurul «jucător din oraş» care poate ţine România funcţională, şi cum putem să folosim influenţa noastră pentru a conduce Frontul în direcţia corectă, susţin categoric abordarea şi recomandările ambasadei noastre (de la Bucureşti – n.r.) – relatare pe larg aici

O cocluzie clară a documentelor e că preşedintele nu vrea avioane decît de la americani, vrea în general tot ce e made in USA, în pofida avioanelor europene. Deci marea diplomaţie subtilă ţină de vreo trei contracte şi de o atitudine total proamericană, “sinceră”, cum o numesc ei.

La sfatul lui Avram, a spus, Băsescu preferă să selecteze piloți tineri, ”necorupți” de către antrenamentul pe MiG-uri. El a evocat dificultățile României flotei comerciale a României în antrenarea piloților pe aparate Airbus, după ce Tarom a decis să păstreze o flotă mixtă Boeing/Tarom. Băsescu a remarcat că a primit recent la semnat un document de la UE, în care România era solititată să se angajeze la achiziționarea avioanelor din sursă UE, dar a spus că nu va semna așa ceva.

Completările venite de la Frunzăverde sînt geniale.

Frunzăverde a făcut un apel special pentru un program F-16 în România și așteaptă să lucreze strâns cu SUA asupra acestui sistem. El a adăugat România ar dori să participe în programul JSF (Joint Strike Fighters – n.r.).

În ce privește interacțiunea forțelor politice, Frunzăverde a remarcat că România și SUA au un solid parteneriat pe care el îl va menține. El a considerat (fără a intra în detalii) că poate România ar putea face mai mulți pași în direcția întăririi acestui parteneriat. Frunzăverde a spus că ”America, nu Germania și nici Franța” este vitală pentru viitorul României.

Analiza ambasadorului american Taubman la prima suspendare. Încă de atunci Băsescu era privit ca om de totală încredere:

Oricum, absența pro-americanului Băsescu din CSAT deschide calea unor decizii dăunătoare, inclusiv revigorarea deciziei politice a premierului Tăriceanu privind retragerea tuturor trupelor românești din Irak până la sfârșitul acestui an. Noul ministru al Apărării, Meleșcanu, a mers mai departe, argumentând că România și-a depășit angajamentele militare și că ar trebui să-și reducă trupele dislocate de la 17-18.000 la 7-800. O altă îngrijorare este o nouă lege a securității naționale, care vor lipsi președinția de actualele prerogative privind politica externă și serviciile secrete. Legislația, pregătită de aliații premierului, ar avea darul de a transfera controlul serviciilor secrete către premier, de a prelua activitățile de interceptare de la serviciul secret intern și a le plasa sub autoritatea unei autorități noi, controlate de Parlament – o rețetă pentru dezastru. Trebuie să exprimați în mod expres îngrijorarea noastră privind schimbarea termenilor fundamentali privind guvernarea serviciilor secrete ar putea submina extraordinara noastră colaborare în acest domeniu.

Avioane contra cheltuieli sociale. Analiza lui Gittenstein, 30 nov 2009. Altfel slabă. Nu cred că venirea lui Geoană ar fi afectat în vreun fel această politică a cumpărării simpatiei prin cheltuieli militare. Wikileaks au demascat tocmai mecanismul rudimentar al culiselor: traficul de date complet superficiale, multe simple “revista presei”, în numele cărora se iau decizii importante. Fără superficialitate nu faci bani. Pe scurt, în ochii americanilor, Băsescu părea chiar mai dedicat decît Geoană:

În vreme ce Geoană ar putea menține multe dintre actualele priorități în politica externă dacă ar deveni președinte, mașina de partid a PSD l-ar putea forța să sacrifice cheltuielile de apărare pentru a finanța programe de protecție socială, care sunt elementul central al platformei partidului. Date fiind constrângerile bugetare datorate crizei economice, câștigătorul acestor alegeri va avea de înfruntat decizii fiscale dificile. O președinție Geoană ar putea rămâne angajată pentru dislocarea militară în Afganistan și Kosovo, dar restricțiile bugetare și reprioritizarea ar putea afecta eficiența mi,litară a României și chiar capacitatea de a crește contribuția în trupe. Dacă Geoană alege să taie cheltuielile militare, întârzierile în pregătire și achiziții sunt inevitabile. Este de asemenea posibil ca un guvern PSD să întârzie achiziția de avioane de luptă or chiar să reconsidere decizia așteptată de a opta pentru F-16, în favoarea suedezului Gripen”.

În fine, să nu uităm un moment de maximă agitaţie. Se pare că TB era pus în tensiune maximă după conflictul cu Georgia. Nu mai comentez nimic, citiţi:

“SUBIECT: BĂSESCU ÎI SPUNE SENATORULUI LUGAR CĂ ROMÂNIA ARE ÎN FAŢĂ OPŢIUNI DIFICILE ÎN URMA CONFLICTULUI DIN GEORGIA

REZUMAT: Preşedintele Băsescu i-a spus senatorului Richard Lugar, pe 27 august, că se teme că recunoaşterea Osetiei de Sud şi a Abhaziei de către Rusia, ca răspuns la recunoaşterea Kosovo de către SUA şi Europa, a declanşat un proces care ameninţă să destrame arhitectura legală internaţională existentă şi să creeze o instabilitate extinsă în Europa. Caracterizând incursiunea Rusiei în Georgia drept parte a unui nou efort îndrăzneţ de reafirmare a controlului Rusiei asupra “străinătăţii apropiate” (“near abroad” – orig.), inclusiv asupra Europei de Est, Băsescu a susţinut că Vestul trebuie să contracareze Rusia cu un efort reîntărit, în vederea rezolvării conflictelor îngheţate şi reinstaurării respectului pentru legea internaţională, prin Consiliul de Securitate al ONU (UNSC). Băsescu şi-a exprimat neliniştea faţă de vulnerabilităţile de securitate ale României la Marea Neagră şi faţă de implicaţiile evenimentelor din Georgia pentru Moldova/Transnistria, spunând că orice provocare a Rusiei împotriva “celor 4,5 milioane de cetăţeni români” ai Moldovei va pune România într-o dilemă serioasă. Băsescu a susţinut că acţiunea NATO şi a UE de a confrunta Rusia trebuie să meargă dincolo de “declaraţii” şi că o politică mai robustă faţă de regiunea Mării Negre ar trebui să includă repoziţionarea resurselor militare ale NATO. Sfârşitul rezumatului.

Morar informa ambasada despre ce mai investighează. Chiar fapte de poliţie politică despre care pînă la urmă n-am mai auzit nimic:

“Morar a sugerat ca lucrurile «merg bine» in ce priveste «cazurile interesante care implica oameni importanti». El a explicat ca ar trebui sa ne asteptam curand la inculpari ale unor persoane din DGIPI si DGA care au fost implicate intr-o serie de activitati de «politie politica» (“political policing”), inclusiv activitati de interceptari telefonice si de supraveghere. Aceste incalcari ale dreptului la viata privata au avut loc in ciuda faptului ca nu se desfasurau adevarate urmariri penale. Mai degraba, oamenii au facut acest lucru cu scopul de a obtine avantaje personale sau pentru a obtine informatie pentru a-i santaja pe altii. A fost «socant» ca, chiar si la doua decenii dupa disparitia regimului comunist, multe practici vechi continau inca. «Putem dovedi asta», a adaugat el”. (sursa)

În fine, favorita mea personală, în care ambasada tună şi fulgeră că Coca Cola are probleme din cauza “fraţilor chimici”. European Drinks şi împiedicarea unui posibil împrumut pentru fraţii Micula:

“Ambasada a fost neplăcut surpinsă să afle că filiala Bancii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare – BERD inteţionează să ofere un împrumut de peste 200 de milioane de dolari unei companii româneşti care în mod repetat a intrat în vederile noastre ca fiind un competitor incorect şi abuziv pe piaţa băuturilor răcoritoare şi produse de consum”, se arată într-o cablogramă WikiLeaks din iunie 2005, clasificată “Confidenţial”

The Economist întreabă, Sorin Ioniţă răspunde

La următorul guvern PDL, Sorin Ioniţă trebuie musai băgat în ceva funcţie de relaţii publice. Iată că din nou răspunde întrebărilor stringente ale Vestului, de data asta în The Economist. Omul e peste tot sau însoţit de alt expert anticorupţie foarte apropiat sau chiar angajat în think tank ul lui.

Pe scurt, e prezentată situaţia românia în aceeaşi termeni clişeistici cu “clătinarea democraţiei”. Susţinătorul total al lui TB, Ioniţă, dă şi ideea principală: lupta pentru justiţie. Al miilea rezumat de acest tip pe care-l citesc în presa vestică.

Judecat?

Tot la capitolul reacţii externe, purtătorul de cuvînt german care e citat în româneşte cu o stranie frază despre un soi de judecată a lui Ponta:

“Guvernul federal german salută această decizie clară a Curţii Constituţionale române”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, citat de AFP. “Aşteptăm să fie respectată de toate părţile, aşa cum a anunţat premierul Ponta înainte de decizie. Acum va fi judecat potrivit faptelor sale”, a mai spus oficialul german.

Tare. Am senzaţia că iar e un caz de lost in translation, pe lîngă aroganţa normală. Mica Americă trebuie biciuită bine, are încă nişte redute de liberalizat, privatizat etc. Sînt încă bani uşori şi mulţi de făcut. Cînd vom fi “complet civilizaţi”… atunci să vă ţineţi.

P.S. O precizare necesară, după cîte telefoane am primit şi pentru cîte bîrfe am auzit. A apărut o listă în care eram şi eu într-un consiliu editorial pe la Realitatea. Nu sînt în nici un consiliu, sînt pe Vox şi comentator la Realitatea. Asta-i tot.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.

Ultimele articole