Cum sunt ținuți ”sclavi” la UBB Cluj unii doctoranzi

Redacția
Texte selectate sau scrise de echipa redacţională: Vasile Ernu, Costi Rogozanu, Florin Poenaru.

Sursa

O doctorandă de la UBB Cluj spune că a ajuns la capătul puterilor, acuzându-și profesorii de sclavie. Lavinia susține că doctoratul este ”o sursa de articole ISI pentru coordonatori sau un mod de sclavie”.

Lavinia Barbu s-a înscris în 2014 la doctorat la Facultatea de Stiinta si Ingineria Mediului, specializarea Calitatea Mediului si Surse Energetice, sub coordonarea conf. Dr. Gligor Delia Maria, profesor in cadrul acestei facultati, si responsabil al laboratorului de electrochimie.

In vara anului 2014, in care mi-am sustinut lucrarea de diseratie, doamna conf. dr. Gligor Delia Maria si-a sustinut teza de abilitare astfel incat, de la inceputul anului universitar (an universitar 2014- 2015) sa poata coordona teze de doctorat, abilitare la care am fost si eu prezenta, ca si corp de ajutor, cărăuș de prajituri și sticle de suc.

Deoarece dansa mi-a propus ca ea sa imi fie coordonator al tezei de doctorat, dar abilitarea inceta sa apara, a decis impreuna cu fostul decan al acestei facultati, ca eu sa fiu admisa pe loc bugetat, fara bursala doctorat. Cum? Pai Prof. univ . Dr. Călin-Laurenţiu BACIU (pe numele sau, fost decan al Facultatii) a decis ca imi poate coordona o lucrare de doctorat ce nu intra in aria dansului de specialitate, ba mai mult, a decis impreuna cu aceasta doamna, conf. Dr. Gligor Delia Maria, ca, dupa primul an de doctorat, eu sa ma transfer – coordonator devenindu-mi ea.

 

Eu, tematoare de ceea ce presupune acest ”doctorat”, mi-am fixat un singur obiectiv: sa lucrez cat mai intens si sa am rezultate cat mai bune, astfel incat acesti 3 ani ”obligatorii” in care mi s-a specificat CLAR ca trebuie sa imi termin teza, sa iasa totul perfect.

 

Imediat dupa admitere, din vara (n.red. 2014), am inceput munca fara sa astept luna Septembrie. Zi de zi, m-am prezentat in laboratorul de electrochimie, aceasta fiind, de altfel, specialitatea mea, muncind pe branci. Ba o analiza pentru teza mea, ba o analiza pentru conf. dr. Gligor. N-am considerat ceva anormal, sa ii fac si ei anumite experimente, ca doar eram prezenta in laborator. Azi o analiza in plus, maine o alta, si tot asa. In acea vara, doamna conf. dr. Gligor a vrut sa imi para prietena. M-a intrebat totul despre familia mea, i-am povestit ca in octombrie (2014) urma sa fac nunta, i-am povestit ce lucreaza parintii mei samd. Mi-a spus ca este o persoana religioasa, cu frica de Dumnezeu, si m-a indemnat sa fiu si eu la fel. Singurul lucru cu care mi s-a confesat dr. Gligor a fost plata proasta din Universitate, salariile insuficiente si frica continua ca vreunul dintre colegii ei (anume profesori universitari) ii va fura tema de cercetare. Putem oare sa nu o cred, cand eu nu mai stiam ce se intampla in Facultate, in afara acelui laborator?Realitatea mea deja devenisera acei 4 pereti nezugraviti de-o viata, in care predominau servetelele refolosite si probele pe care trebuia sa le analizez. Ba mai mult, ca o prietena adevarata mi-a facut si propaganda politica, indemnandu-ma cu cine sa votez, ca de nu, ”nu vom avea salarii mari inUniversitate”. Prietenia asta incepea sa ma sufoce – vorbele ”dulci” deveneau un mod prin care mi se aduceau mai multe probe de analizat pentru interesul personal al conf. dr. Gligor.

 

Dupa admitere – pentru conf. dr. Gligor situatia era clara. Eram admisa la doctorat la Buget, fara bursa – deci fara nicio forma de venit. ”Prietenia” noastra i-a adus la cunostinta suma de bani ce ajunge in casanoastra din salariile parintilor, din salariul sotului meu cat si problemele cu care ne confruntam: rate labanca, naveta zilnica etc.

Stiind toate astea, Conf. Dr. Gligor Delia Maria imi propune o oferta foarte interesanta: un loc de munca! Un loc de munca in cadrul proiectului cu Sistem multiparametric pentru monitorizarea fermentării vinului” PN-II-PT-PCCA-2013-4-0297, (director proiect Gligor Delia Maria) in care eu voi figura ca si angajat cu jumatate de norma, cu salariul de 340lei/luna. Schema a fost urmatoarea: lunile iunie si iulie voi lucra fara a fi platita, iar din luna August voi avea salariul de 340lei/lună si iar din Februarie 370lei/lună. Am acceptat, am considerat ca totusi sunt niste bani bineveniti si cumva as contribui si eu la cheltuielile familiei”, și-a început Lavinia povestea, care a durat un an.

Doctoranda susține că a fost folosită pentru a face ”cercetare in domeniul vinurilor, studiul tuturor articolelor posibile si imposibile, scriere de articole, analize pentru rapoartele aferente proiectului, scrierea articolelor, corectarea lor, cu alte cuvinte tot.

Cand anul universitar a inceput, deja imi epuizasem mare parte din puteri. Bineinteles, noul an universitar a presupus lucru in laborator, iar ca si cum vara n-ar fi existat, am inceput iarasi sa lucrez. (probe de vinuri + probele dansei + teza mea). Deja imi era teama de momentul in care conf. dr. Gligor va intra in laborator, simpla ei prezenta insemna mai multe analize – care bineinteles nu aveau de-a face cu teza mea de doctorat. Vrand nevreand, in laborator ma intalneam zilnic cu conf. dr. Gligor Delia Maria, al carei nume apare mare pe usa de la intrare. Vazandu-ma zilnic in laborator (pentru ca asa mi s-a precizat ca este nevoie ca un student doctorand sa stea, de la 8 la 17), conf. Dr. Gligor a considerat ca as putea sa ii indrum si cativa din studenti, pentru tezele lor de licenta sau de masterat. La inceput a fost doar unul, insa treptat s-au facut 11.

In  ianuarie, studentii au examene – deci intervine sesiunea unde, asa cum mi-a fost specificat – TREBUIE! sa fiu prezenta la  supraveghere. Fugeam ca o nebuna de la  laborator la supravegherea studentilor si iar la laborator – sa fiu sigura ca nu imi ratez vreuna dintre atributii. Dupa sesiune, conf. Dr. Gligor in noul semestru a decis sa isi ia ore suplimentare – pentru ca salariul era prea mic, si avea nevoie de bani pentru cresterea celor doi copii ai sai, insa eu eram ”obligata” sa sustin aceste ore suplimentare, fara plata, pentru ca dansa nu avea suficient timp. Am tacut si am inghitit-o si p-asta.

Dupa primele saptamani din semestrul doi m-am imbolnavit. Intr-o Romanie aflata in anul de gratie 2015, ca si student/masterand/doctorand NU poti sa vorbesti. Nu ai drept la replica sau la pareri personale. Ti se spune de la inceput ca ai indatorii fata de universitate, fata de facultate. Niciodata nu se precizeaza ca ai drepturi. Singurul lucru de care esti bun, este sa TACI si sa FACI. Sa faci orice ti se zice, sa indrumistudenti daca coordonatorul spune, sa scrii articole daca vrea coordonatorul (in numele lui, bineinteles), sa ii iei copiii de la scoala daca coordonatorul spune, sa strangi mese, sa pui mese, sa speli sticlaria de laborator, sa tii ore, sa fii prezent zilnic acolo pana cand iti dai sufletul, pentru ca altfel exista consecinte. ”Vei suporta consecintele, YYYYY!!” – astea erau cuvintele conf. Dr. Gligor”, mai relatează Lavinia.

integral aici

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.

Ultimele articole