Cum s-au pierdut pe lângă drum banii destinaţi modernizării României. “Mai mult s-a furat decât s-a investit”

Cum s-au pierdut pe lângă drum banii destinaţi modernizării României. “Mai mult s-a furat decât s-a investit”

de Alexandra PELE Publicat la: 07.10.2012 13:00 Ultima actualizare: 07.10.2012 14:26

În ultimii şase ani, statul a cheltuit peste 207 de miliarde de lei, echivalentul a 34,1% din PIB, pentru investiţii. Banii au ajuns la bugetele locale, la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) şi la companiile finanţate parţial sau integral de la bugetul de stat.

La sfârşitul anului trecut, însă, România avea în continuare 15 kilometri de drumuri naţional de pământ, cu doi mai puţini decât în anii anteriori, mai mult de jumătate din populaţie nu era conectată la reţeaua de canalizare, iar reţeaua totală de drumuri publice era cu doar 5.000 de kilometrimai lungă faţă de anul 2000, potrivit datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică (INS).

În perioada 2006-2011, administraţiile locale au primit de la bugetul de stat peste 55,7 miliarde de lei, echivalentul a 12,5 miliarde de euro, bani destinaţi finanţării unor investiţii în infrastructură, sănătate sau educaţie, proiecte care să aducă plus valoare economiei de la nivel judeţean.

Edilii locali susţin că de vină pentru lipsa de rezultate sunt priorităţile predecesorilor, care au investit unde nu trebuia. Totodată, ei acuză şi conflictele politice „de la centru”, care au făcut ca anumite judeţe să fie defavorizate. Pe de altă parte, analiştii avertizează că sumele investite nu se văd în economie, pentru că banii destinaţi modernizării “s-au pierdut” pe drum.

Click pe imagine pentru a mări

Sursă: Bugete de stat

„Din banii alocaţi bugetelor locale de la bugetul de stat, cred că mai mult s-a furat decât s-a investit, iar aceasta este şi explicaţia lipsei de efecte în economie a acestor investiţii”, a declarat pentru gândul economistul Ilie Şerbănescu. În opinia sa, în calea dezvoltării durabile au stat şi deciziile neinspirate ale aleşilor locali.

„Mie mi se pare că, pentru România, drumurile naţionale sunt prioritare, nu autostrăzile. Nu cred că există drumuri în România care să îndeplinească norma medie de frecvenţă a autoturismelor, respectiv 30.000 de maşini pe zi, ca să fie nevoie de autostrăzi. Am mai făcut o autostradă cu chiu cu vai de la Bucureşti la Ploieşti unde nu era o problemă să ajungi”, a explicat analistul.

Întrebat care ar trebui să fie investiţiile prioritare în perioada următoare, Şerbănescu a precizat că „aceşti bani trebuie investiţi oriunde vor ei, doar să nu mai fie furaţi. Cred că, fără să fiu expert, pot spune că se fură circa 70% din aceşti bani. Dacă s-ar fura numai 30%, am vedea un efect triplu”.

Datele INS arată că, în ultimii şase ani, în fiecare oraş din România s-au construit opt kilometri de şosele şi s-au modernizat alţi nouă kilometri, în condiţiile în care investiţiile în infrastructură s-au ridicat, în perioada 2005-2009, la peste 8,3 miliarde de lei. Cu toate acestea, la sfârşitul anului trecut, numărul de kilometri de drumuri modernizate în perioada analizată este mai mic decât numărul de drumuri naţionale şi comunale din pământ.

Reţeaua naţională de drumuri: 0,4% autostrăzi, 30% drumuri pietruite şi 13% drumuri de pământ

La sfârşitul anului trecut, România avea 350 de kilometri de autostradă, respectiv 0,4% din totalul reţelei de drumuri.

CNADNR a avut la dispoziţie, în ultimii şase ani, 24,3 miliarde de lei pentru investiţii. La nivelul anului 2011, însă, drumurile pietruite reprezentau aproape 30% din reţeaua naţională, potrivit datelor comunicate de INS la solicitarea gândul. Totodată, pentru fiecare opt kilometri de şosea există un kilometru de drum fie naţional, fie judeţean, fie comunal de pământ.

Click pe imagine pentru a mări

Sursă: INS

Asupra lipsei de rezultate a investiţiilor făcute de stat a avertizat şi Consiliul Fiscal. România a avut cele mai mari cheltuieli de capital ca procent din PIB din Uniunea Europeană, însă eficienţa acestor cheltuieli este îndoielnică, se arată într-un raport al Consiliul.

„Deşi România a avut între 2001 şi 2011 cea mai mare cheltuială de investiţii publice din cadrul ţărilor europene ca pondere în PIB, ţări precum Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia şi Slovenia au, cu cheltuieli de investiţii mai mici, o calitate superioară a infrastructurii, ceea ce arată eficienţa scăzută a acestor cheltuieli în cazul României”, se punctează în raportul anual al Consiliului.

Mai exact, în perioada analizată, ponderea cheltuielilor publice cu investiţiile a fost de 4,7% din PIB şi de 14% din veniturile bugetare, ceea ce a plasat România pe locul întâi în Top UE 27. În raport, se mai reia şi recomandarea privind necesitatea prezentării unei liste de proiecte prioritare de investiţii.

integrai aici

 

Comentariile sunt închise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.