50 de ani de război împotriva drogurilor – rezultat zero!

La mai bine de douăzeci de ani de la revoluţia din Decembrie 1989 societatea românească încă are probleme mari în a înţelege ceea ce înseamnă democraţia şi statul de drept. NOI încă ne susţinem teoriile şi acţiunile pe intuiţie şi pe ceea ce credem NOI că interesează publicul larg, fără a ţine cont nici pe departe de evidenţe.

26 iunie reprezintă pentru întreaga planetă Ziua internaţională de luptă împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri.

Cum am înţeles NOI, cei din societatea românească, că trebuie să luptăm împotriva consumului de droguri? În cel mai prost mod: credem că cei care consumă droguri nu vor să se lase, iar mesajele de genul E rău să consumi droguri sau Drogurile ucid, sunt, în mare măsură, singura reacţie pe care o avem, şi pe deasupra credem că inchisoarea este singura calea spre rezolvarea dependenţei.

Anul acesta se implinesc 50 de ani de la semnarea la nivel global a Convenţiei unice asupra stupefiantelor, document care are ca scop reducerea consumului şi producerii de droguri. Cu toate astea în loc să dispară, piaţa drogurilor a ajuns la o valoare estimată de 320 miliarde de dolari anual, fiind cu mult in creştere faţă de estimările pe care cei care conduc lumea le aşteptau.

Ultimul Raport al Comisiei Globale pentru Politici pe Droguri, lansat pe 2 iunie la New York certifică ceea ce societatea civilă de la nivel modial susţine de mai multă vreme şi anume faptul că lupta impotriva drogurilor genereză mai multe efecte negative decăt pozitive.

Conform acestui raport, in ultimii 10 ani consumul de heroină a crescut cu 34.5% (de la 12.9 milioane la 17.35 milioane), consumul de cocaină a crescut cu 27% (de la 13.4 milioane la 17 milioane) în timp ce consumul de canabis a crescut cu 8.5% (de la 147.4 milioane la 160 milioane).

Vorbind despre efectele pe care lupta antidrog le-a produs în ultima perioadă fostul director executiv al Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC), Antonio Maria Costa, a recunoscut faptul că sistemul actual a produs o serie de efecte negative neintenţionate şi anume:

1) dezvoltarea exagerată a pieţei negre;

2) schimbări în zonele geografice de trafic şi producţie: anihilarea unei reţele duce la scurt timp, datorită cererii, la apariţia unei alte grupări care preia locul liber rămas pe piaţă.

4) reorientarea cererii de droguri către substanţe noi şi mai uşor de procurat;

5) incriminarea, stigmatizarea şi marginalizarea consumatorilor de droguri care sunt văzuţi nu ca nişte bolnavi cronici ci ca nişte infractori/paria ai societăţii.

Având în vedere aceste aspecte putem să spunem ca ţara noastră nu se abate de la trendul internaţional, în ultimii 20 de ani tipul de droguri consumate şi numărul consumatorilor a crescut exponenţial, modalităţile de utilizare ale acestora fiind dintre cele mai variate, de la fumat la prizat, ingerat sau injectat.

Principalele probleme cu care ne confruntăm în acest moment la nivel naţional sunt:

  • Reacţiile greşite ale comunităţii vis-a-vis de consumul de droguri generate de nivelul scăzut de informare și educație al populației cu privire la efectele drogurilor;
  • Supraalglomerarea sistemului penitenciar şi încărcarea notei de plată a ANP-ului prin încarcerarea persoanelor care au condamnări legate de consumul de droguri;
  • Odată cu apariţia spice shop-urilor, consumul de droguri (chiar dacă ele vindeau substanţe care sunt sau au fost legale, tot droguri sunt) a devenit accesibil tuturor, chiar de la vârste foarte fragede;
  • Prin dezvoltarea noilor tipuri de droguri şi a creşterea numărului de consumatori (care din păcate nu au nici o informaţie cu privire la riscurile asociate consumului de droguri şi mai ales a consumului de droguri injectabile) există riscul (prin folosirea în comun a echipamentului de injectare) apariţiei unui nou val al epidemiei HIV/SIDA în rândul grupurilor la risc;
  • Subdezvoltarea serviciilor care se ocupă de consumatorii de droguri şi ineficienţa unor campanii de prevenire reale ale consumului fac ca pe termen lung costurile care vizează această categorie de beneficiari să crească.

Aşadar avem de ales între două situaţii:

1. Să continuăm acestă practică şi anume – să combatem consumul de droguri bagând în inchisoare consumatorii şi nu adevăraţii traficanţi, să cheltuim bani pe campanii de prevenire folosind mesaje nepotrivite, să cerem consumatorilor să se lase de droguri fără a le oferi un sprijin şi o alternativă

Sau

2. să întelegem în sfărşit că există o problemă reală şi să abordăm această problemă corect – consumatorii de droguri sunt în primul rând oameni care au o problemă medicală, dependenţa de droguri, care trebuie tratată medical, nu cu închisoarea, abordarea moralizatoare neavând mari succese în această problemă.

 

Comentariile sunt închise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.