Nu va plînge nimeni după TVR Cultural aşa cum a plîns după ICR! Din păcate. Dar nu de plîns sau de „ocupat” (ceea ce dovedeşte deja o împietrire a gîndirii în forme fragede) este vorba.
Iată, deci, că s-a ajuns şi aici: salvarea prin desfiinţare, în speţă a TVR prin desfiinţarea TVR Cultural şi a TVR Info, Televiziunea Română, sub USL, luînd calea Statului sub PDL şi Traian Băsescu, adică fiind modernizată prin distrugere. Comunitate de gîndire a întregii clase politice în ceea ce priveşte lucrul public, republica.
Este vorba de o distrugere pur şi simplu, pură şi dură, distrugere şi atît, ca minţile conducătoare româneşti în general: nici măcar o schumpeteriană distrugere „legic”-capitalist „creatoare”. Nu: distrugere, desfiinţare, comutare cu nimic, nu cu altceva sau cu mai bun.
E vorba, de fapt, de consfinţirea prin distrugere a ceva deja distrus, ba chiar prost făcut, prost conceput şi executat.
TVR a fost, la fel ca şi statul român şi ca România, obiectul unei imense batjocuri din partea politicului, rezultat al aservirii faţă de acesta.
TVR a fost umflată, îngrăşată forţat de o putere, pentru ca apoi să poată fi desfiinţată cu totul de alta.
De ce trebuie să plătească TVR Cultural pentru înfiinţarea şi supradimensionarea politică a (şi cu) TVR Info, fiind propus, acum, spre suprimare la pachet cu acesta?
TVR Cultural este departe de a fi o minune, o bijuterie de programare, producţie şi realizare – de talent. Important, esenţial e doar că există, ca atare, instituţional, că de abia de acum înai nte ar trebui realizat. Tocmai de aceea nu trebuie desfiinţat, suprimat, ci redesenat.
Punem pariu că emisiunile unor clienţi inconturnabili ai actualei puteri (după care va veni alta, şi apoi alta, şi tot aşa) vor supravieţui bine mersi dispariţiei TVR Cultural prin deja anunţata „preluare a misiunii acestui post de către TVR 1 şi TVR 3”? Lista în plic?
TVR Cultural este – de drept, nu de fapt – canalul care asigură, cît de cît – ca funcţie, ca definiţie, nu ca realitate –, statutul de serviciu public al TVR în ansamblu!
Doar prin existenţa TVR Cultural, ca „misiune”, mai este TVR serviciu public de televiziune, deci mai poate primi bani publici, se mai poate bucura de înlesniri suportate public etc.!
Mai curînd, aşadar, TVR 1 ar trebui desfiinţat, nu TVR Cultural. Ca să rămînă televiziune publică, TVR ar trebui să devină în întregime un „TVR Cultural”, nu un „TVR 1”.
Într-un moment cînd trusturile private, în frunte cu pumnul lor, televiziunile de ştiri, devin, pe rînd, televiziunile oficioase ale puterii (cînd ne aflăm deci, dar fără stat, într-o situaţie gen RAI: fiecare partid, un canal –, ceea ce lipseşte este tocmai o televiziune publică.
Dar ce înseamnă public? Mister, gaură neagră! Un TVR 1, ca post generalist la care nu ne pricepem, care va continua să înghită prost bani, dar şi să focalizeze toate fantasmele de manipulare ale tuturor puterilor politice? Nu.
TVR, ca serviciu public, ar trebui să fie nu un TVR 1 generalist-unitar (monstru care de mult nu mai e nicăieri funcţional – ne compunem singuri „coşul” TV zilnic!), ci un TVR Cultural în sens în acelaşi timp larg şi detaliat – adică educaţional, formativ, educînd civic întru informare pe cont propriu, discutare critică, distanţare, independenţă de gîndire, adică spirit public –, multiplicat, „nişat” în TVR Educaţional, TVR Istorie, TVR Film, TVR Sport, TVR Tineret, TVR Copii (acum, TVR 1 fiind mai mult un TVR Adulţi!). Şi, de ce nu, dar pe pe faţă, cu siglă, TVR Cotroceni, TVR Guvern, TVR DNA, TVR Constituţional, TVR Partid X, TVR Alianţă YZ?
Desfiinţarea la pachet a TVR Cultural (proiect, la zece ani de la înfiinţare, încă neterminat, încă ne-realizat pînă la capăt, din insuficienţe intelectuale, creative, financiare, la pachet) şi a TVR Info este o mizerie, un act nu doar anti-cultural, ci anti-social, care nu face decît să îngîne celebrele, deja, consideraţii fascistoide ale unui preşedinte despre capacitatea şcolii româneşti, despre intelectuali etc.
Salvarea prin suprimare nu poate fi decît o soluţie individuală: a politicienilor, de exemplu.
Învăţaţi televiziune, învăţaţi politică!
Doamnă Daniela Zeca-Buzura, aştept să ne convocaţi în piaţa publică, să protestăm!
BONUS
Pro Memoria(l) – sau Rezistenţa prin cult-ură
În atenţia doamnei Lucia Hossu-Longin
„Avem o mulţime de canale publice, în timp ce francezii au două şi italienii trei.”
De cînd nu v-aţi mai uitat la televizor, doamnă?
Să reînvăţăm să (ne) numărăm, ca pentru referendum, regresie, cei şapte sute de ani de acasă lipsă se răzbună.
Capisci?
Deci: