Ştiinţa occidentală şi legitimarea occidentalistă: un conflict de interese, înainte şi după comunism

Redacția
Texte selectate sau scrise de echipa redacţională: Vasile Ernu, Costi Rogozanu, Florin Poenaru.

Ştiinţa occidentală2CriticAtac vă învită miercuri, 12 iunie, de la ora 18.00, la Librăria Bastilia, la o dezbatere pornid de la volumul lui Victor Rizescu, Tranziții discursive. Despre agende culturale, istorie intelectuală și onorabilitate ideologică (Editura Corint, București), cîștigător al Premiului CriticAtac pe anul 2012.

La dezbatere vor participa, alături de autor, criticul literar Paul Cernat și coordonatorii CriticAtac.

„Atâta vreme cât istoria nu s-a încheiat printr-un consens mondial, cunoaşterea continuă să acţioneze ca cealaltă faţă a puterii. În plus, cum pretenţiile de universalitate ale mai tuturor ideilor conflictuale poartă însemnele naşterii lor occidentale şi contextuale, adevărurile relative şi contestabile se propagă prin presiuni geopolitice şi imperialism insidios. Pe lângă legitimitatea veracităţii, ele o mai revendică şi pe cea a situării de partea Occidentului. Credibilitatea continuă să se impună prin putere, iar puterea se ordonează ierarhic la scară internaţională.

Până de curând, occidentaliştii, oricât de numeroşi, se confruntau cam peste tot cu contingente prodigioase de slavofili ai locului. Deşi slavofilii au cam dispărut, competiţia pentru legitimitate euroatlantică s-a înteţit, chiar fără să fie asumată întotdeauna ca atare, ba chiar fără să fie astfel percepută în mod limpede. E de crezut că procesul va continua în viitorul previzibil. Stânga şi dreapta vor mai trebui să avanseze nu doar argumente specifice, dar şi certificate de respectabilitate antislavofilă.

În epoca atât de repede consumată a României de după comunism, antinaţionalismul ritualizat prin competiţie euroatlantică a fost suportul unor erori persistente şi al unor prejudecăţi sterile în privinţa stângii. Articolele strânse în cartea Tranziţii discursive au semnalat fenomenul şi au încercat să îl contracareze pe măsură ce manifestările sale au devenit vizibile, apoi patente şi supărătoare. Sunt extrem de recunoscător pentru faptul că revista CriticAtac şi colaboratorii ei au apreciat acest efort deconstructiv, însoţit de strădania unei situări corecte faţă de chestiune.

Invitându-vă la o dezbatere pe marginea cărţii, îmi doresc să luăm în discuţie problematica mai vastă—cu antecedente vechi şi mult anterioare postcomunismului—de care aparţine aceeaşi chestiune: cum se face că demersul de a urmări consecvent ramificaţiile ştiinţelor sociale şi a depăna până la capăt implicaţiile locale ale cunoaşterii de sorginte occidentală trebuie să îşi croiască drum cu greutate prin hăţişul diverselor expresii ale legitimării occidentaliste? Şi ce putem face pentru ca diseminarea ideilor să fie primejduită în mai mică măsură decât până acum de dinamica legitimării?“

Victor Rizescu

 

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.

Ultimele articole