TEMA: Estul Europei – în stradă și în derivă

Recentele manifestări de stradă din Bulgaria, România, Republica Moldova, Ucraina, Rusia, Armenia – pentru a nu mai aminti de cele de anul trecut din Croația, Slovenia și Ungaria – au scos Estul Europei din inerția specifică perioadei de tranziție. În sfârșit pare că și această regiune descoperă mecanismele protestului și ale nesupunerii civice. Dar sunt acestea numai vești bune? Se pare că deșteptarea esticilor este inseparabilă totuși de reactivarea unor mecanisme conservatoare și escaladarea unora de extremă dreaptă, naționaliste și chiar fasciste. Tabloul este înspăimântător: în Bulgaria, forțe de extremă dreaptă s-au organizat pentru atacarea migranților și a minorității turce, în România legionarii mărșăluiesc pe străzi cu voie de la Primărie, în Ucraina partidul extremist Svoboda pare a fi principalul beneficiar al protestelor, în Rusia opoziția la Putin e inseparabilă de naționalism-stalinist. În Croația, Slovacia și Ucraina, partide extremiste sunt de ani buni în parlament și chiar la putere în diverse coaliții.

Prin urmare, aspirațiile europene și de modernizare ale protestelor sunt dublate de reflexe naționaliste și chiar fasciste, fără aparent nici o urmă de contradicție. În unele cazuri, precum România sau Bulgaria, în timp ce pretextul inițial al protestelor a fost unul social foarte clar, desfășurarea ulterioară a acestora a dus la disiparea acestei dimensiuni și la escaladarea unei perspective naționalist-extremiste.

CriticAtac propune, așadar, o reflecție sistematică asupră acestor dezvoltări sociale precum și a diferitelor paradoxuri și contradicții ce subîntind aceste proteste. Două întrebări generale se desprind ca esențiale 1) cum pot fi încadrate politic aceste proteste având în vedere paradoxurile pe care se întemeiază, precum și faptul că, aproape fără excepție, stânga politică sau intelectuală a fost fie absentă, fie marginalizată? 2) cum se raportează aceste proteste –mai ales din prisma aspirațiilor către UE și Europa civilizată – față de perioada de tranziție post-1989? Pare că după aproape 25 de ani de integrare și transformări, Estul Europei pare încă prins în același vis: să devină parte din lumea civilizată europeană și să scape de corupție. Se poate imagina o altă grilă de lectură?

Așteptăm texte pe acest subiect pe adresa criticatac.ro@gmail.com până la data de 15 decembrie.

 

 

Temele SocialAtac sînt sprijinite de Fundaţia Friedrich Ebert România
Opiniile exprimate de autori nu reprezintă cu necesitate poziţia FES
 

Comentariile nu sunt permise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.