Temă: Est-Vest, România-Bruxelles

stiatica-epistole-ro_Europe_Elevation_MaAnul trecut a cunoscut o acutizare a relaţiei est-vest pe latura ei politică. Chiar dacă nu s-a modificat nimic substanţial în conţinutul ei, a devenit mult mai clar în ce măsură politicienii români (din toate partidele mari, în ciuda unor naţionalisme de faţadă) sînt dependenţi de omologili lor vestici, în ce măsură legitimitatea şi puterea lor internă vin de la Bruxelles.

Pe latură economică, socială şi financiară, politicile din România au continuat să se facă mai mult în organismele de conducere europene şi în instituţiile financiare internaţionale. Constrîngerile acestora echivalează cu o tutelă care exlude politici economice, sociale şi financiare autonome.

În această situaţie, pare că există două variante mari de creare a unei agende politice interne reale: modelul Ungariei, de conflict deschis cu Bruxelles-ul, şi modelul Poloniei, de exploatare pragmatică a mecanismelor europene, în cadrul unei relaţii de bună integrare în politica europeană. O a treia variantă ar fi, desigur, crearea unei agende politice comune a întregului Est.

 

CriticAtac vă propune o nouă temă, despre situarea României şi a Estului faţă de Vest, prin care ne propunem să atingem unele din aspectele următoare:

–        care sînt, mai realist privind lucrurile, limitele efective ale politicii noastre interne?

–        care ar putea fi premisele lărgirii acestor limite, atît din perspectiva funcţionării sistemului politic intern, cît şi a relaţiilor externe?

–        în ce măsură e realistă o agendă comună a statelor din Europea de Est în relaţiile lor cu Occidentul, în cadrul actualului sistem?

–        putem estima, cantitativ şi calitativ, efectele situaţiei noastre de dependenţă faţă de Occident? Putem estima, de asemene, în ce măsură ele afectează diferit diverse categorii sociale?

–        în ce măsură este posibil să ne imaginăm o politică locală/mişcări locale capabile să rupă sau măcar să întrerupă această relaţie asimetrică est-vest, în condiţiile în care atunci când acest lucru a fost încercat (la poli ideologici opuşi, Syrza în Grecia şi FIDESZ în Ungaria) coaliţia dintre elitele europene şi cele naţionale a dus rapid la discreditarea şi izolarea acestor încercări? În ce măsură răspunsul la această asimetrie se află, poate, în şansele unei coaliţii regionale transnaţionale a “estului”? Care ar fi bazele politice-ideologice ale acesteia?

Textele temei:

De de Putin NU e un dictator? Pentru că a murit Moş Hasan! de Vasile Ernu

Între micul şi marele Paris de Lola Lafon

Un nou vis occidental de Ciprian Siulea

Minunata aventură a unor coate goale într-un club de elită de Costi Rogozanu

 

Comentariile nu sunt permise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.