Stânga ajunge la putere în marile orașe ale Spaniei

de Tudorina Mihai & Corina Tulbure

Noi formațiuni politice au preluat puterea în marile orașe ale Spaniei. Madrid, Barcelona, Zaragoza, La Coruña, Cádiz și Santiago sunt conduse începând de sâmbătă de Primari din coalițiile locale de stânga alternativă[1], promovate de Podemos prin intermediul platformelor locale ca Ahora Madrid sau Barcelona en Comu. Este dovada că ”Da, se poate!” – Sí se puede – sloganul cu care au pornit la drum mișcările sociale în urma crizei economice, mișcări din care a luat naștere ulterior partidul Podemos, condus de Pablo Iglesias, cotat în prezent drept al treilea partid din Spania în opțiunile de vot pentru alegerile generale din noiembrie 2015.

Podemos nu s-a prezentat singur la alegerile locale și regionale din 24 mai. Nu a făcut asta pentru că fiind o formațiune politică nouă, constituită anul trecut înaintea alegerilor europene, nu dispune de o infrastructură teritorială suficient de puternică și organizată care să facă față unei asemenea bătălii. Rând pe rând, la nivel local, Podemos a constituit coaliții electorale împreună cu Stânga Unită (comuniști) sau Equo (partid ecologist), cu partide regionale de stânga și cu diverse grupuri de inițiativă cetățenești. Ecuația a unit experiența unor partide aflate la stânga socialiștilor, cu tensiunea adusă de mișcările sociale și cu un nou partid care nu avea un trecut corupt. Coalițiile electorale locale au fost prezentate drept candidaturi de unitate populară și au purtat denumiri precum: ”Ahora Madrid” (Acum Madrid), ”Barcelona en Comú” (Barcelona în Comun), ”Zaragoza en Común” (Zaragoza în Comun), Marea Atlántica (Mareea Atlantică, în La Coruña), Por Cádiz Sí Se Puede (Pentru Cadiz Da, Se Poate) sau Ganemos Córdoba (Câștigăm Cordoba).

Rezultatele au fost remarcabile: Platforma politică ”Barcelona en Comú”condusă de activista anti-evacuări Ada Colau a fost forța politică cea mai votată în Barcelona, cu 25% din voturi, iar ”Ahora Madrid” condusă de fosta judecătoare Manuela Carmena a fost a doua forță politică în Madrid, după populari, cu 32% dintre voturi.

Alegerile locale și regionale din 24 mai au fost urmate de săptămâni de negocieri între partidele politice pentru formarea majorităților de guvernare și desemnare a primarilor. Suspansul s-a menținut în unele localități până în ziua investiturii care a avut loc sâmbătă, 13 iunie.

Pe parcursul săptămânilor de negocieri post-electorale, atacurile între adversarii politici nu au încetat. Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE- după sigla în limba spaniolă) a fost criticat de dreapta politică pentru că acceptă susținerea învestirii ca Primari a candidaților de ”stânga radicală” și că încheie acorduri pentru formarea majorităților de guvernare cu reprezentanți ai acestor platforme politice. Cu toate acestea, unii lideri de dreapta nu vedeau întru-totul excluse acordurile politice chiar și cu acești ”radicali” înspăimântători care ”amenință democrația occidentală”, dacă aceștia din urmă ar fi fost dispuși să renunțe la unele puncte din programul politic. Esperanza Aguirre, lidera Partidului Popular din Madrid, spunea la câteva zile după alegeri, că ar fi dispusă să încheie un acord cu ”Ahora Madrid” dacă ”propunerile de constituire a sovietelor în cartiere pică”. Se referea la un punct din programul politic al Ahora Madrid în care se prevedea creșterea puterii de decizie la nivel de cartiere și sectoare, datorită rolului important pe care îl au mișcările sociale organizate la nivel de cartier și care acum au intrat în Primăriile cartierelor. La scurt timp, Aguirre și-a retras declarația spunând că la mijloc a fost o neînțelegere, însă hashtag-ul#Soviets a explodat pe twitter în sute de comentarii și imagini ironice din partea votanților de stânga.

Guvernele locale de stânga din marile orașe și măsurile anunțate pentru primele luni de mandat

În Spania, Primarul este desemnat de majoritatea politică constituită în urma negocierilor care au loc după încheierea alegerilor locale. Așa se face că în Madrid de exemplu, chiar dacă formațiunea politică cea mai votată a fost Partidul Popular, lidera acesteia, Esperanza Aguirre, nu a reușit să câștige fotoliul de Primar, majoritatea de guvernare fiind constituită din Ahora Madrid și PSOE. Sâmbătă, lidera Ahora Madrid, Manuela Carmena, fostă judecătoare, în vârstă de 70 de ani, a devenit noua Primăriță a orașului, punând capăt unei perioade de 24 de ani în care dreapta a fost la putere.

Manuela Carmena a anunțat cele cinci măsuri urgente pe care urmează să le implementeze în următoarele 100 de zile de guvernare, cinci măsuri care au fost votate în prealabil în cadrul unui proces deschis de participare cetățenească pentru elaborarea programului său electoral:

  • Oprirea evacuărilor oamenilor din case și garantarea unui spațiu de locuire pentru toți cetățenii Madridului.
  • Oprirea proceselor de privatizare și externalizare a serviciilor publice și a vânzării de patrimoniu public (din cauza privatizărilor prețul multor servicii publice a crescut mult în ultimii ani);
  • Garantarea utilităților de bază (apă, lumină) pentru cei cu venituri mici.
  • Facilitarea accesului la serviciile de sănătate pentru toți locuitorii Madridului, indiferent de situația lor administrativă. Anterior, Partidul Popular restrânsese accesul la sănătate atât pentru spaniolii care aveau peste 26 de ani și care nu cotizaseră, cât și pentru imigranții care nu cotizează.
  • Elaborarea unui plan urgent pentru accesul pe piața muncii pentru tinerii și pentru cei aflați în șomaj de mai mulți ani.

Alte măsuri din programul Ahora Madrid se referă la: derularea unui proces de auditare a conturilor Primăriei care să scoată la iveală modul în care au fost încheiate anumite contracte pentru lucrările publice, precum și contractele de finanțare; auditarea vânzărilor de patrimoniu; restructurarea datoriei prin renegocierea dobânzilor, extinderea perioadei de amortizare și a datei de rambursare; elaborarea unei strategii de re-intrare în administrarea publică a unor servicii publice; crearea unei bănci publice municipale din care să se finanțeze proiecte sociale, asigurarea identificării agenților de poliție prin însemne vizibile care să permită oricărui cetățean să-i reclame în caz de abuz; crearea unui Consiliu pentru Egalitate de Gen; extinderea orarului deschis publicului în mai multe instituții educaționale, culturale și sportive (biblioteci, centre culturale, complexe sportive).

În Primăria din Barcelona va guverna platforma Barcelona en Comu, sprijinită de Stânga Republicană din Catalonia (ERC, după sigla în catalană), de Partidul Socialiștilor din Catalonia (PSC) și parțial de CUP CapGirem Barcelona (independentiști de stânga). Lidera acestei platforme politice, Ada Colau, este o activistă anti-evacuări din mișcarea persoanelor afectate de ipotecă (Plataforma de los Afectados por la Hipoteca, PAH), extrem de activă în ultimii ani, care a reușit să facă din problema evacuărilor din case o temă politică de primă importanță în Spania.

Pentru primele luni din mandat, Barcelona en Comu va urmări implementarea unui ”Plan de Șoc” care să transforme în măsuri concrete unele din cele mai urgente revendicări cetățenești. Este un plan ambițios care schimbă prioritățile administrației publice locale în așa fel încât să se acorde o mai mare atenție cartierelor sărace și cetățenilor aflați în situații sociale dificile. Planul vizează următoarele măsuri, însoțite și de estimări ale alocărilor bugetare pentru aplicarea lor:

  • Crearea a 2.400 de locuri de muncă, în mod indirect, în domenii ce vizează reamenajarea locuințelor, managementul deșeurilor, micro-afaceri de cartier, servicii sociale pentru copii, vârstnici și persoane dependente. Nu se urmărește doar simpla creare a locurilor de muncă ci și garantarea unor condiții și salarizări de calitate pentru toți angajații Primăriei și ai firmelor sub-contractate.
  • Locuință. Inițierea negocierilor cu băncile care amenință cetățenii cu evacuarea din case ca urmare a situațiilor de neplată a creditelor ipotecare; cedarea apartamentelor goale spre închiriere familiilor care au nevoie de adăpost, crearea unei comisii care să studieze posibilitățile pe care la au autoritățile publice locale de a achiziționa preferențial apartamentele goale puse în vânzare. Pentru aceste măsuri Primăria Barcelonei va aloca fonduri în valoare de 50 de milioane de euro. Serviciile sociale deja au realizat un proiect pilot prin care persoanelor care se aflau în situație de stradă, nu aveau o locuință, li s-a oferit cu o chirie simbolică un apartament. Ceea ce ar putea părea în viziunea neoliberală o „pomană” pentru persoanele sărace este însă rezultatul unor calcule economice făcute chiar în stil neoliberal de către serviciile sociale care au ajuns la concluzia că ei vor cheltui mai mult cu o persoană care nu are un docimiciliu (sănătate, hrană, dependență) decât dacă Primăria ar oferi acestor persoane un apartament cu o chirie simbolică.
  • Hrană. Primăria va aloca 20 de milioane de euro pentru a consolida cantinele din grădinițe, școli, licee, case de vacanță pentru copii, precum și distribuirea de alimente prin metode care să evite stigmatizarea (acordarea unor cartele pentru alimente în loc de alimente propriu-zise);
  • Utilități. Primăria va negocia cu companiile furnizoare de utilități să nu mai practice tăierile de apă, gaz și electricitate acelor cetățeni care nu fac față cheltuielilor. De asemenea, se va realiza un audit asupra privatizărilor acestor servicii și se va elabora un studiu pentru a vedea în ce măsură aceste servicii pot fi trecute din nou în administrare publică.
  • Mobilitate. Extinderea gratuității transportului de la vârsta de 12 ani la 16 ani, precum și pentru grupele de persoane vulnerabile care vor beneficia de reduceri pentru cardul de transport trimestral. Vor promova un card de 50 de euro pe lună care să ofere acces la toate mijloacele de transport, tren, tramvai, bicing și închiriere mașini. Valoarea acestui proiect este estimată a fi de 5 milioane.
  • Un venit municipal complementar. BComú afirmă că va destina 25 de milioane de euro pentru a introduce Venitul Municipal pentru a completa veniturile familiilor care nu ajung la suma de 600 de euro.
  • Transparență. Pe lângă plafonul de 2200 de euro pentru politicienii aleși, Colau propune un audit pentru companii care semnaseră în trecut contracte cu Primăria, revizuirea subvențiilor care nu au fost necesare și eliminarea mașinilor oficiale.

În declarațiile în presă făcute luni, Ada Colau anunța că este vorba de un plan ambițios, dar e un plan realizabil, nu e utopic. Metoda pe care o va folosi va fi reorganizarea priorităților administrației publice, primele măsuri având în vederea oprirea evacuărilor și situația șomajului. Luni și-a început activitatea ca Primăriță cu o vizita în cartierul Nou Baris pentru a opri nouă evacuări din locuințe care erau programate de Bankia.

Deși la nivel național Partidul Popular a câștigat cele mai multe voturi, în orașele importante ale Spaniei, Primăriile sunt acum sub gestiunea formațiunilor de stânga cu politici clare anti-austeritate. Deocamdata, atât în Madrid, cât și în Barcelona, accentul se pune pe măsuri paliative pentru situația de urgență socială care există: evacuări, familii care nu pot asigura hrana copiilor, șomajul cronic. De remarcat că în marile orașe schimbarea a fost promovată de femei. Ada Colau este prima femeie care ocupă fotoliul de Primar al Barcelonei. Și în Badalona, unde guverna primarul acuzat de xenofobie față de comunitățile de români, Albiol, lidera coaliției de stânga Guanyem Badalona a fost învestită ca Primăriță.

[1] Pentru a distinge noile formațiuni de stânga de tradiționala stângă spaniolă reprezentată de Partidul Socialist, jurnaliștii și comentatorii politici spanioli apelează la expresii precum ”stânga alternativă”, ”progresistă” sau ”platformele cetățenești” (întrucât în coalițiile locale sunt incluse și inițiative cetățenești). Politicienii de dreapta le-au numit ”stânga radicală” sau ”extremistă”.

 

26 răspunsuri la Stânga ajunge la putere în marile orașe ale Spaniei

  1. Ghita Bizonu' spune:

    Daca reusesc chiar si partial oprirea evacuărilor oamenilor din case și garantarea unui spațiu de locuire pentru toți cetățenii Madridului plus oprirea proceselor de privatizare și externalizare a serviciilor publice ESTE EXCELENT!!!

    Dar ce mai face Siriza? Sau Sirizia? Cum le zicea? Au castigat alegerile si ce?!

  2. Eugen spune:

    Păi cum ce? Syriza a reuşit un mare lucru – să demonstreze că se poate mai rău chiar şi decât incapabilii care anterior au condus atât de strălucit Grecia.

    Altfel, Barcelona când va cere despăgubiri Germaniei pentru sprijinul oferit lui Franco în războiul civil spaniol? Adică peste câte luni minunata politică socială îi va duce şi pe ei la fundul sacului?

  3. Lucian Sarbu spune:

    Syriza se bucură azi de cel mai mare sprijin din partea grecilor. Intenția de vot pentru ei, presupunând că ar avea loc alegeri anticipate, e pe la 45%, ceea ce ar însemna majoritate absolută în parlament (de-asta nici nu se grăbește troika să forțeze căderea guvernului – ar da din lac în puț). Ciudat pentru unii care sunt mai răi decât incapabilii care i-au precedat, nu?

  4. Mihai spune:

    Articolul oarecum “manipuleaza” prin lipsa de informatii. Unde este punctul de vedere al celorlalti politicieni care-i numesc extremisti pe acesti oameni? De ce ii numesc extremisti? (Nu mai spun de penibilitatea in faptul ca i-au copiat sloganul lui Obama din 2008, si ala, in afara de reforma de sanatate, a facut numai rau in SUA.)

  5. Eugen spune:

    Păi atunci eu zic să-l finanţeze pe Tsipras ăia care-l sprijină. Beneficiind de un sprijin atât de copleşitor, mă gândesc că nu le-ar fi greu, dacă tot nu pot să-şi plătească datoriile actuale, măcar să nu mai facă altele.

    Sau votul grecilor presupune nişte obligaţii pentru restul Europei? Interesant…

  6. Ghita Bizonu' spune:

    La nivel strict politicianist da, Syriza se bucură azi de cel mai mare sprijin din partea grecilor! La fel cum pipota unora se umfal pe aici cand Basescu “le-o zicea rusilor” (eu risc sa fiu adeptul lu Th. Rooswelt “vorbeste balnd si tine o bata mare la indemana”. Sa te ratoiesti la unu mai tare fara sa ai bata … nu mi se pare semn de intteligenta.)

    La nivel politic insa ce poate face Syriza ?! Trebuie sa intelegi ca banii aia vor fi ceruti .. pana la urma. Chiar daca Grecia refuza sa plateasca exista repercursiuni pe care o tara ce depinde de energia importata, de mineruri, de lemn, de te mai mia miri ce importa nu le poate evita. Adica ca cum va rata Grecia dupa ce nu va mai costa nici un petrolier? Cand nici un vagon cisterna plin cu motorina nu va mai trece granita spre Grecia ?

    A da. Exista sprijin da.Scuze dar politica adevarata trebuie sa vada dincolo de sprijinul momentan si vada consecintele… De exemplu in1939 Adolf Kancelaru era aproape un zeu … scuze cum arata Germania in august 1945?!

    Pricepi ?
    Un politician responsabil poa o sa termine cam uitat si “prafuit” insa in urma sa vor ramane alte cele .. din alea care nu “inpsira” epopei ci un usor plictis provocat de confort si economiile din cont. De ex cine isi mai aminteste de Wily Brandt? Plictisitor! Las ca nicii prdecesorul sau Kiesinger (un CDU cu ascendente cam brune) nu era mai breaz poa mao plocticos. Da sub astia 2 s-au spurcat nemtii la concedii pe alte meleaguri si trai neneaca!!! Ca uneori numa modelul craveti si a camasii despartea burghezul de muncitor (in rest cam la fel de grasi, luciosi si frumusei ca ptr expozitie)

    Si Tsipras nu mi se pare mai capabil decat aia care au indatorat Grecia pana peste urechi .. si acu o sa auza @@@@ grece ce mancasi!!

  7. Lucian Sarbu spune:

    “La nivel politic insa ce poate face Syriza ?! Trebuie sa intelegi ca banii aia vor fi ceruti .. pana la urma.” Nu-i obligatoriu. RFG-ul după război a fost scutit de datorii. Momentan nu există interesul față de o soluție similară în privința Greciei, pentru că politicienii europeni ar trebui să dea socoteală în fața alegătorilor lor de acasă: au înfundat Grecia ca să salveze băncile cu bani publici. Însă alegătorilor li s-a spus la vremea respectivă să stea liniștiți la locurile lor, pentru că banii vor fi recuperați și le mai dă și 10 lei la pensie.

  8. berenger spune:

    problema-i alta și e mult mai mare: statul grec nu se poate susține decât cu împrumuturi. sunt zeci de ani de când cheltuielile sunt mult mai mari decât veniturile. să zicem că li se anulează toate datoriile, ceea ce e și de dorit, pentru că s-ar învăța și bancherii cu rigorile vieții reale, dar după aia, grecia tot se prăbușește. sau ia alte împrumuturi… și apoi peste ani va cere să-i fie anulate. din acest motiv, comparația cu rfg post 1945 e hilară.

  9. Eugen spune:

    Ce frumos se nasc legendele… Peste câţiva ani, vom afla că Grecia avea una dintre cele mai puternice economii din lume şi a fost sabotată intenţionat de Germania. Nu că, în realitate, era o economie disfuncţională, bazată pe corupţie, nepotism, împrumuturi şi evaziune fiscală, care nu ar fi avut ce căuta nici măcar în UE, cu atât mai puţin în Zona Euro, dar a fost băgată din motive politice. Fără împrumuturi externe, Grecia moare.

    Ca fapt divers, datoriile Greciei (323 mld. €):

    către bănci străine – 2,4 mld. €
    către bănci greceşti – 11 mld. €
    către Banca Greciei – 4,3 mld. €
    către BCE – 20 mld. €
    către FMI – 32 mld. €
    către Germania – 56 mld. €
    către alte state Euro (Franţa, Italia, Spania etc.) – 138 mld. €
    etc.

    Deci datoriile către băncile străine reprezintă mai puţin de 1% din total, iar pentru a face un bail-out camuflat de 2,4 miliarde de euro şi a salva băncile cu bani publici, numai Germania cea lacomă a trimis în Grecia 56 de miliarde. Din banii germanilor… Dacă politicienii europeni vor trebui să dea socoteală pentru ceva, o vor face pentru că au aruncat bani pe greci.

  10. Ghita Bizonu' spune:

    Si eu daca aveam bafta ma nasteam ruda cu conturile lu’ Rockeffeler sau macar cu 1/3 din podgoria Chateau Lafitte!
    Da nu a fost sa fie… nici macar sa acastig la Loto

    La abjectu lu subjectu : Germania a fost pasuita de datorii dupa razboi pentru ca se dorea ca RFG sa se inarmeze pe bani ei. Sper ca ai auzit de ceva numit NATO (fame si noi parte). Se mai vantura posibilitatea ca dragii de nemti vestici pusi in fata alternativei platiti datoriile sau deveniti bolsevici sa zica ca oricum ei au luptat sub un steag rosu … sau se argumenta ca insistenta platii datorilor de razboi a fost cea care a ajuta pe Adolf sda ajunga la putere. D’aia germnaia a fots pasuit urmand ca dupa unificare sa se faca un trata de pace si sa se reguleze problema datoriilor de razboi (al doilea). Insa dupa unificare nemtii au zis ca sunt un stata nou, toti au zis miru mirii si nu au mai insitat si in fine cu mari .. scremeri germnaii au reusit prin anii 90 sa termine cu datoriile de razboi din primul!!!
    Insa Grecia .. nu are capacitatea de a face rau pe care o au germanii …. mai are presa proasta (blacanici, lenesi samd) pe cand nemtii sunt “stabili” (2 falimente de stat in sec XX!!) si in fine nu are conexiunile de care dispune Germania (mai ales in SUA). In plus poate fi santajata , la o adica ocupata. Nu este exclausa nici o lovitura de stat …
    Aveam pretentii mai mari de la tine ..

  11. Ghita Bizonu' spune:

    Sigur ca alea 56 mld din Jemanika sunt trimiteri de bani ptr “ajutor” si nu credute de consum ptr prosteli gen Mercedes si BMW ?! *bune masini .. insa daca tu ma creditezi pe mine ptr un merrz de 70.000 euroi .. ar trebui s aiti asumi paguba cauzata de lacaomie si prostie. Ca n u am cum sa restitui 70.000 si daca stric masina .. cu tot ce am nu acopar suma!! Desi intre noi mi-ar place un E decapotabil ..)

  12. Ghita Bizonu' spune:

    A da.. Politiceni aia eruopeni poti fi tyrasi d eraspundere panma la tragerea pe roata sau in tzeapa …
    Cestia de baza este ca cetaneanul de rand din statele creditoare are dreptul sa ceara grecilor restituirea sumei chiar si fara aia 10 lei in plus la pensie. Si daca vor ajunge sa “compuna” totusi Grecia va trebui sa restuituie … ceva negiciat, 80% sau 60% din datoria nominala

  13. Lucian Sarbu spune:

    „Deci datoriile către băncile străine reprezintă mai puţin de 1% din total..” Acum. Dar ia vezi cât reprezentau în 2010, când a început scandalul.

  14. Lucian Sarbu spune:

    În 2014 deficitul guvernului grec a fost de -3,5%. Ți se pare așa de mare? Înainte de criză era constant de -10-15%. Ideea e că statul grec și-a redus deja cheltuielile la un nivel acceptabil, dar ar trebui să ajungă la un surplus de vreo +10% ca să poată cu adevărat să plătească înapoi datoria și să se și încadreze în limitele cerute de UE. Numai că treaba asta nu e fezabilă.

  15. berenger spune:

    deficit de 3,5 la presiunile externe. alea din cauza cărora syriza a câștigat alegerile și împotriva cărora luptă acum

  16. Lucian Sarbu spune:

    Da, asta așa e. Dar SYRIZA nu propune revenirea iar la deficite de -10% ca să trăiască tot grecul pe datorie. Înseamnă că nu ai înțeles nimic din programul lor.

  17. berenger spune:

    o, mai există oameni care cred în programe și ignoră realitatea

  18. Dan spune:

    Nu numai ca au aruncat banii pe greci, ci si pentru ca nu au ajutat Ucraina cu banii aia.

  19. Lucian Sarbu spune:

    Păi nu ignor realitatea. Realitatea e că datoria Greciei nu poate și nu va fi plătită. Chestia asta va trebui acceptată la un moment dat, chiar dacă nu convine. Iar soluții pentru ca Grecia să aibă un guvern responsabil există.

  20. berenger spune:

    realitatea e că grecia nu poate plăti datoria, dar, în același timp, nu face nimic să trăiască pe picioare proprii măcar pe viitor. căci „austeritatea” asta înseamnă.

  21. Eugen spune:

    Luciane,

    1. Creditorii, indiferent cine sunt ei, privaţi sau alte guverne, au obligat cumva Grecia să se împrumute? Nu. Unde era “poporul” grec când guvernul lor lua bani în prostie? De ce nu au ieşit atunci grecii în stradă? Pentru că le convenea, de aia. Evaziune fiscală, statul să le asigure de toate, ei să nu plătească mai nimic. Legenda asta cu băncile se potriveşte perfect cu teoriile conspiraţiei. Armata germană a fost înjunghiată în spate, economia grecească la fel şi tot aşa. Jidanii, bielderbergii, masonii, amurricanii etc. Chestia asta “vinde” perfect la prostime.

    2. “În 2014 deficitul guvernului grec a fost de -3,5%.” Şi oare cum s-a ajuns la asta? Cine conducea Grecia atunci, Syriza cea demnă, sau cei care au impus austeritatea la cererea creditorilor externi? Deci chiar şi tu recunoşti că austeritatea a redus deficitul. Iar un deficit de 3,5% nu e rezonabil, cel mult pe termen foarte scurt, de câţiva ani. Niciun deficit nu e rezonabil pe termen lung, chestia asta o ştie oricine are nişte vagi cunoştinţe de economie.

    3. Syriza poate să propună şi moşii pe lună pentru fiecare grec. Nu programul e problema, ci pe banii cui se face. Ai grecilor? Păi ăia nu-şi puteau acoperi nici măcar cheltuielile când aveau un guvern care a strâns cureaua. Sigur şi le vor permite acum, cu unul care aruncă bani pe pensii, ajutoare, pomeni, case, mâncare, case şi sănătate gratuite etc. Vreau să văd vreun partid de stânga din Europa care să le spună direct alegătorilor că dacă vor câştiga alegerile vor continua să le ia banii şi să-i trimită în Grecia.

    4. Programul Syriza este un amestec de nesimţire şi naivitate. Vor tipărirea în neştire de euro, care să fie folosiţi pentru a cumpăra obligaţiuni ale statului grec (a căror valoare o depăşeşte pe cea a hârtiei igienice numai în Venezuela, unde e criză de aşa ceva). Deci inflaţie la nivel european şi scădere a puterii de cumpărare şi a valorii economiilor francezului, germanului, italianului şi spaniolului de dragul săracului grec. Acelaşi sărac grec care, în schimb, vrea să iasă la pensie mai devreme decât sus-menţionaţii. De ce aş vrea eu să fiu solidar cu aşa ceva?!

  22. Eugen spune:

    Da, uite ceva cu adevărat util ce se putea face cu cele vreo 400 de miliarde aruncate până acum pe greci. Ba chiar rămâneau bani suficienţi şi să-l mituiască pe Putin să nu se bage şi să lase “demosul” să se descurce cu propriile finanţe.

  23. Eugen spune:

    Nu e vorba de plata datoriei, şi creditorii şi-au luat gândul de la asta. Problema e împiedicarea Greciei să împrumute în continuare. Şi asta nu se poate face fără ameninţarea că li se vor cere banii înapoi.

    Eu le-aş propune grecilor anularea întregii datorii actuale, în schimbul unei legi care să interzică guvernului grec să se împrumute din orice sursă şi să-l obligă să trăiască din ce adună din ţară. Pe 10, 20 sau 50 de ani. Aş vrea asta numai ca să-i văd pe greci cum ies în stradă să strige că asta e fascism şi că nu are niciun drept Berlinul să le interzică să se împrumute de la cine şi cât vor ei. Cum bine zice berenger, austeritatea înseamnă să te întinzi cât ţi-e pătura. În limbajul Syriza, asta se numeşte strangulare.

  24. Lucian Sarbu spune:

    „În limbajul Syriza, asta se numeşte strangulare.” Nu-i adevărat. Probabil citești numai presa din România. Așa zisa „austeritate” nu are doar scopul de a disciplina fiscal guvernul de la Atena, ci și de a colecta suficienți bani la buget pentru a fi plătite ratele către actualii creditori. Ca să facem o paralelă ușor de înțeles: se întâmplă cam ceea ce se întâmpla la noi după ce țările române au devenit vasali ai turcilor și, povestesc cronicarii, „se golea țara de lume” (Neculce dixit) când venea câte un domnitor nou. De ce? Pentru că ăla știa că va sta doar câțiva ani pe post, până se va supăra sultanul, și căuta să stoarcă pe fast forward tot ce se putea stoarce prin plăți și biruri, inventând fel de fel de taxe tâmpite (fumărit, oierit, zeciuială etc.). Drept pentru care locuitorii se refugiau masiv, de regulă dincolo de munți, în Transilvania. Ca să ajungă la domnie, fiecare domnitor lua bani din toate părțile, chiar și de pe la curtea Franței și din Veneția (ex. Petru Cercel). După aceea îi storcea pe rumâni cu scop întreit: să-și plătească datoriile personale, să adune avere, și să-i plătească sultanului birul. Rezultatul câtorva secole de asemenea politici îl știm cu toții. Exact acest aspect e contestat de SYRIZA. Faptul că guvernul trebuie să se disciplineze era știut, și SYRIZA nu contestă asta. De pildă, guvernele precedente aveau 15-20 de ministere, în timp ce guvernul SYRIZA are doar 10. Dar nu se știa că Grecia va fi „salvată” în 2010 ca să fie apoi stoarsă ca o lămâie. În fine, sunt multe lucruri de explicat, inclusiv de ce datoria Greciei poate fi clasificată în rândul „datoriilor odioase”, dar ca să înțelegeți corect situația ar trebui să faceți abstracție totală de ceea ce se scrie în mass-media gunoiferă din România pe acest subiect.

  25. Eugen spune:

    Fireşte că citesc doar presa din România. Numai A3, B1, Ghiţă TV etc., e imposibil să fi auzit de The Economist, WSJ, CNN şi destule alte site-uri, inclusiv de extremă stânga sau dreapta (îmi place să văd ce zice şi cealaltă tabără).

    Bine că taxele medievale erau tâmpite, dar taxele aşa-zise “de solidaritate” de azi nu sunt. Bine că era absurd ca atunci să te jupoaie de viu statul, dar azi e corect ca, din salariul minim pe economie, statul să-mi ia aproape jumătate şi să nu-mi dea în schimb mai nimic, în timp ce putorile din Parlament tocmai şi-au votat pensii speciale şi alte putori trăiesc de ani de zile din ajutoare sociale. Apropo, că tot mişună pe aici lingăii PSD, atât de ofuscaţi de ultimul text al lui Gaiu, ce ziceţi de vorbele lui Manolache, finul mult-iubitului premier? „(…) cred că nu putem să punem egalitate între un demnitar, înalt funcţionar
    public, care are o răspundere extraordinară şi un cetăţean normal, fie
    el muncitor, inginer, medic“. Dacă zicea asta Băsescu sau Iohannis, erau deja cinşpe editoriale care ţipau fascism şi rasism.

    Aspectul contestat de Syriza este unul simplu – dacă nu munceşti, mori de foame. Şi, în afară de cazul în care eşti prea bolnav, prea tânăr sau prea bătrân, e foarte bine să se întâmple asta. Mult mai odios mi se pare să văd oameni de 20-30-40 de ani, sănătoşi, care refuză să muncească pe motive de “demnitate” dar au pretenţia la lucruri pentru care restul muritorilor de rând lucrăm şi pe care, de multe ori, nici măcar nu ni le permitem.

  26. Dezideriu Dudas spune:

    Adevaratele implicari sociale sunt transpolitice, chiar post-politice…Cei din politica zilei ( “hard-istii” …) care inteleg asta nu au decat de castigat….Valabil si pentru ceilalti, apoliticii, anticoruptii, “statii de drepti” , variante ( ” soft-istii”…) pentru jocul de suma nula al status-quo-ului….

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.