Văd oameni stresaţi de faptul că am zis că sînt de acord cu taxarea combustibililor. Păi să lămurim, că de aia avem blog.
Da, sînt, preţul a scăzut f. puţin sau a stagnat în 2013. Benzinarii au mărit oricum nesimţit în ultimii 6 ani, ba pentru că a crescut preţul petrolului în general, ba pentru c-a fost TVA-ul, ba fără motiv. Avem nişte adevăruri simple:
– deşi ţară din care se extrage petrol, singura obsesie pare să fie “alinierea preţurilor” cu standardele europene, cu salarii la standarde asiatice
– din iunie anul trecut, preţul a crescut cu 40 de bani. Cam cît e taxa lui peşte prăjit. Dacă sînt creşteri de la benzinari sînt ca taxarea de la Dumnezeu, nimeni nu mai întreabă de ce.
– statul s-a grăbit să-şi bage şi el o mărire de preţ cu o filozofie de tipul “oricum va creşte, să mai luăm şi noi”. O filozofie nu neapărat greşită. Din nou ajungem la o alegere imposibilă: vrei să-ţi ia acei eurocenţi Petromul/Rmpetrolul/Lukoilul sau statul cel corupt şi incompetent?
– Ponderea accizelor în preţul combustibilului este mică în România faţă de alte ţări europene. E o mişcare normală mărirea proporţiei de taxare din preţul final. Ştiu că sînt unii care vor aliniere la preţuri europene numai pentru profit privat (aici mai mult). Vor asta pentru că aşa CRED ei. Oamenii ăştia mă derutează, recunosc.
– Se negociază redevenţele. Trebuie să fie mult mai mari decît cele tip jaf din ultimul deceniu. Sînt două variante: ori statul se va sufoca sub lobby şi nu va fi în stare să obţină nimic. Deja cei de la ANRM vorbesc de ani de zile de parcă îi plătesc Petrom şi Chevron. Sau va reuşi să obţină redevenţe serioase pe care Petromul va pretinde apoi că trebuie să le arunce în preţul combustibilului şi nu să-şi mai taie din profiturile halucinante.
Ce probleme sînt la Ponta?
– chiar argumentele cu autostrăzile sînt foarte a la Băsescu (ăla de acum 15 ani)
– unde sînt explicaţiile cu transportul în comun?, local sau naţional. Consumul de combustibil tot scade în Ro, oamenii mai şi trebuie să se deplaseze cu ceva. Ori de ani de zile CFR se duce în bot, companii precum RATB sînt conduse dezastruos, cu pierderi enorme.
– Sînt şi eu de acord cu FMI: scutirea pentru transportatori e o prostie. Arată cît de fricos lucrează acest Guvern. Vrei să taxezi? Taxează, nu mai scuti, asumă-ţi! Stilul ăsta ferit al lui Ponta e înnebunitor. Dar pînă la urmă, ca şi în cazul CAS sau scăderea TVA, sînt măsuri care pot fi prezentate ca “ajutor la popor” cînd de fapt e ajutor pentru angajatori (angajatori care, evident, nu se vor grăbi să angajeze mai mulţi oameni sau să le mărească salariile dacă se vor trezi cu un minimum în plus la profit).
– de unde vin ezitările? Din lipsa de determinare ideologică în guvernare. Avem nişte benzinari nesimţiţi care trebuie mai clar reglementaţi după ani de debandadă. Nu mai trec la alte tipuri de energie unde s-au mai instalat companii multinaţionale care au făcut prăpăd şi în bulgaria cu facturile. În mod normal, Ponta trebuia să anunţe clar că s-a terminat cu profitul de miliarde, vor cîştiga “doar” cîteva sute de milioane
Presa şi analiştii
Da, e trist şi cu părerea majoritară în presa. Toţi vorbesc de parcă-s clasă de mijloc de 5 generaţii. Oamenii ăştia nu înţeleg că tunurile trebuie puse pe stat dar nu în direcţia unei critici ca o compensare pentru laşităţile în critica privaţilor. Colegii mei nu înţeleg că împingerea spre privatizare a unor sectoare vitale va produce efecte îngrozitoare la nivel social – deja accesul fără bani la sănătate şi educaţie mult mai dificil decît acum 10 ani. Şi atunci poezia era că statul nu dă nimic în schimb. Problema e că nici aşa zişii progresişti nu vor înlăturarea corupţiei, ci ascunderea ei sub privatizări “strategice”.
A devenit insuportabilă văicăreala din cauza taxelor fără conştientizarea taxării private. Dragi colegi presari, cine se ia doar de stat e doar încă o tristă relicvă a anilor 90 cînd era hip să-ţi cumperi cartofi prăjiţi de la McDonald’s.
Adevăratele costuri pe care le-am putea plăti
Această mărire de preţ din care statul va extrage ceva profit nu va rămîne probabil nerăsplătită. Cum întreba un coleg, oare care va fi răsplata pentru marii benzinari? Primul lucru la care fuge gîndul: redevenţele. Al doilea lucru: sînt nişte taxe noi pe care marii benzinari trebuie să-i plătească.
Ar fi cu adevărat trist ca această taxă să nu fie cumva încă un episod în care luăm de la săraci ca să nu cumva să mai luăm de la bogaţi.