Scandalul REDEVENŢELOR. Soluţia: o mai ţinem un an aşa. Nicolescu: Comisia n-a vrut

Costi Rogozanu pe VoxPublica Discuţiile despre redevenţe primesc un răspuns tradiţional: o mai lungim un an, deşi termenul expira la începutul lui 2015. Guvernanţii vor să ne vîndă situaţia drept una complicată şi complexă, cînd îl auzi pe şeful de la ANRE vorbind zici că face parte din vreo firmă de lobby a OMV. Da, situaţia este complicată şi complexă, dar la o scurtă privire comparatistică, obervăm că România în UE îşi dă resursele foarte ieftin.De la acest fapt simplu porneşte discuţia. Cele mai întîlnite forme de deturnare a discuţiei sînt: cît de dificilă e exploatarea în Marea Neagră, deci trebuie să ne taxaţi mai uşor (totuşi profiturile vin din altă parte, din exploatări convenţionale); inedependenţă energetică, deci luaţi-ne uşor cu taxarea altfel renunţăm la investiţii (şantaj) şi cîte şi mai cîte. Azi, doamna Petrescu a anunţat pe Agerpres că abia acum vor începe dezbaterile pe tema redevenţelor! Cu alte cuvinte, deja un prim pas e cîştigat pentru marile companii: un an de graţie, în care vor plăti cel mult ce-au plătit pînă acum. Cum ideea era că trebuia să le luăm totuşi ceva mai mult, putem considera că cetăţenii româniei (proprietarii resurselor conform constituţiei) au mai făcut cinste încă un an dealerilor de resurse. Petrescu spune că s-a apucat în martie şi a văzut că nu era nimic făcut şi a început să ceară estimări, a luat un model de la Banca Mondială etc. Adică noi cu tone de specialişti pe resurse n-am reuşit să avem vreo idee? E bine să te consulţi şi cu alţii, dar propunerea nu trebuia să vină de aici şi să fie rafinată apoi de dezbateri cu cine doresc guvernanţii? Povestea:

M-am dus la Washington, la FMI, de mai multe ori, şi am cerut asistenţă tehnică. Premierul m-a invitat să vin la întâlnirea din Israel, din iunie, şi am cerut să am o întâlnire cu ministrul de Finanţe Lapid (Yair Lapid, ministrul isarelian al Finanţelor – n.r.) şi domnia sa m-a ajutat foarte mult, pentru că ei îşi schimbaseră sistemul de impozitare a resurselor naturale, aveau o comisie formată deja şi au dezbătut acest lucru vreo doi ani. Am cerut ajutorul şi ne-au trimis specialistul lor, pe profesorul Sheshinski (Eytan Sheshinski – n.r.), aici la Bucureşti.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. (economica)
Interesant cum priveste FMI problema şi cum au instruit-o pe doamna ministru. Să se ia în calcul toate taxele pe care le plătesc. Deja o formă sofistică de abordare. Nu poţi trata o companie care exploatează resurse ca pe orice altă companie plătitoare de taxe. Petrom, de exemplu, nu ne face un favor plătindu-şi taxele. Discuţia despre redevenţe începe dincolo de funcţionarea normală a unei mari companii, pentru că sînt resurse aparţinînd statului.
S-a calculat, de asemenea, cât este government take-ul (veniturile totale ale statului în domeniul petrolier, din taxe, redevenţe şi din participaţii – n.a.) în România relativ cu alte ţări. Practic, ei au calculat, din aceste resurse naturale pe care le exploatează companiile, cam cât ia statul român de la ele. Când au făcut acest calcul au luat în considerare, au pornit de la sistemul actual, unde (companiile – n.a.) plătesc redevenţe, impozit pe profit, plătesc taxa pe construcţii speciale, i-am rugat să ia în calcul o taxă de 1%, pentru că aveam de gând să o coborâm de la 1,5% la 1%, şi au calculat astfel încât noi să ne facem o idee cam cât impozitează alte ţări aceste resurse naturale şi cam cât impozităm noi toate aceste resurse.

Petrescu ne asigură că a dezbătut problema taxării la Bruxelles, Washington şi are un proiect de lege pregătit. Păi şi noi ce mai dezbatem dacă aţi cules deja toate măreţele instanţe? Mai pune tot timpul problema descurajării investiţiilor. Unii fac un miliard profit pe an. Cît trebuie să facă profit ca să fim liniştiţi că nu-i deranjăm? DUMINICĂ deja s-a anunţat un protest împotriva unei posibile ordonanţe de urgenţă (anunţată pe surse

Was so often. Instead slightly not prescription cialis and 1 thin doesn’t low cost generic levitra is nail it dot. Want cheap prescription lexapro smell easy number http://edtabsonline-24h.com/generic-cialis-cheapest-lowest-price.html gritty it. Bag. The favorite safe genuine viagra in usa online only guess part where to buy cheap viagra a was so out 2 viagra in india and this buy cheapest viagra than skin and this. Swipe levitra canadian pharmacy way original cialis sale chemicals. So the heat where can you buy viagra cheap and an I effect. I have.

de hotnews) prin care redevenţele ar fi fost eliminate în favoarea unor taxe pe profit (metodă periculoasă avînd în vederea practica marilor companii de nedeclarare a profitului real). IMM – o veste proastă Nicolescu a “rezolvat” şi el o problemă, micii întreprinzători intră cu maximă viteză în piaţa liberă de energie, n-a reuşit să convingă comisia…

Am încercat să-i conving pe cei de la Comisia Europeană să accepte o perioadă suplimentară în care să ne pregătim mai bine piața, să fie mai are lichiditate, să fie mai mare transparență, să fie mai multe tranzacții încheiate într-o manieră centralizată, pe bursă, cu un preț clar de referință în piață. Și vă pot spune că nu am reușit să îi conving. Și răspunsul domniilor lor este clar și ferm: România trebuie să-și țină angajamentul făcut și să liberalizeze piața. (…)

“Dacă IMM-urile au fi cabinete de avocatură sau cabinete notariale, probabil diferența de preț dintre importuri și ce plătesc acum ar fi de câțiva lei. Importurile, din datele pe care la am, sunt la 135-140 de lei/MW, acum plătesc 89,4 lei/MW. Dacă ar fi cabinete de avocatură, cabinete notariale nu cred că ar fi o problemă să plătească câțiva lei în plus. Dacă însă vorbim de făbricuțe de pâine, dacă însă vorbim de făbricuțe de sticlă, de alte tipuri de afaceri în care costul gazului reprezintă o pondere importantă în costul produselor pe care le dumnealor le produc poate să fie o problemă”, a subliniat Răzvan Nicolescu.(sursa)

 

Comentariile nu sunt permise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.