Roger Moreno-Rathgeb: From darkness to heaven Op. 11 (In Memoriam Mihaela Ursuleasa)

romalo_2„Filarmoniştii Roma şi Sinti cânta contra prejudecăţilor”

Este titlul unui articol entuziast publicat de cotidianul” Rhein-Neckar-Zeitung” (RNZ), despre prestaţia Orchestrei Filarmonice Roma şi Sinti** la Festivalul International „Heidelberger Frühling” (Primăvara din Heidelberg). A doua zi, 9 aprilie, 65 de instrumentişti au susţinut un concert la Academia de Muzică si Arte din Frankfurt.

Melodia, inspirată de numele pianistei

„ Exact cum o ştia publicul: jucausă, vioaie, simpatică! Aţi cunoscut-o personal pe Mihaela Ursuleasa?” intreb compozitorul Roger Moreno-Rathgeb, la sfârşitul concertului.

Roger Moreno fotoDupa Heidelberg, orchestra a interpretat şi la Frankfurt, in premieră, piesa „From Darkness to Heaven”, op. 11, („De la intuneric la cer”), dedicată pianistei Mihaela Ursuleasa. (1) Artista a murit brusc in august 2012, la numai 33 de ani, la Viena unde locuia. (2)

„Nu, nu am cunoscut-o personal pe Mihaela Ursuleasa. Dar am încercat să-mi fac o imagine cât mai apropiată despre ea,” imi spune compozitorul. A vizionat concertele artistei şi cateva reportaje, a vorbit cu muzicienii care au cunoscut-o. Dincolo de pianista de succes, a căutat persoana.

Cum i-a venit idea acestei piese?

Riccardo M Sahiti, dirijorul Filarmonicii Roma si Sinti, i-a cerut in numele orchestrei, şocate de moartea artistei, o piesă in memoria ei. Cântând cu ea la „Beethoven Fest”, din Bonn, pe 24. 09. 2011, şi a doua zi in Sala Hessischer Rundfunk, la Frankfurt, instrumentistii au apreciat talentul şi vioiciunea Mihaelei Ursuleasa.

Foto Mihaela Ursuleasa nr. 1„Cu ce să incep piesa?… Mult timp nu am avut o imagine precisă, ” işi aminteste domnul Moreno-Rathgeb. „Intr-o noapte, mă trezesc din somn cu ideea: „Voi cerceta acum care litere din numele ei se pot utiliza muzical.” De exemplu notele ”mi”, „la”, sau „h” , care in limba germană corespunde notei „si”, etc. Toate sunetele primului motiv muzical se bazează pe literele numelui pianistei!”

Trecând pe lângă noi cu vioara sub braţ, maestrul George Urziceanu adaugă: „In toata partea allegro, cu gândul la Mihaela Ursuleasa, compozitorul s-a inspirat din folclorul românesc! ”

Durere şi extaz strâns legate

„Frankfurter Allgemeine Zeitung” (11.04.2015) scrie intr-o elogioasă recenzie (nepublicată Online): „Durerea profundă şi extazul dansului erau strâns legate în concertul Filarmonistilor Roma şi Sinti, nu numai in piesa dedicată pianistei.”

Timp de aproape două ore, muzicienii de excepţie, angajaţi majoritar in orchestre simfonice europene, au cântat piesele unor cunoscuţi compozitori care s-au inspirat din muzica „ţigănească”. (In concertele de la Heidelberg şi Frankfurt, 30 de instrumentisti erau originari din România).

Filarmonistii au interpretat piesele: „Humoresca” op. 101 pentru orchestră de Antonin Dvorák, „Dansurile din Galánta” pentru orchestră de Zoltán Kodály, „Rapsodia maghiara” Nr. 2 pentru orchestră de Franz Liszt (orchestraţia de Karl Müller-Berghaus). „Suita Carmen” pentru orchestră de coarde şi percuţie de Rodion Schtschedrin (n. 1932), dupa Georges Bizet a surprins şi incântat publicul şi critica muzicală.

In cel mai bun sens al termenului de musician, George Urziceanu a creat „Introduction et Rondo Capriccioso op. 28 de SaintSaëns”: lejer, vivace si insufletit,” aprecia ziarul. Péter Foskolos, prim-violonist in Orchestra Maghiară de Stat la Opera din Budapesta „a cântat sugestiv” compoziţia „Krakow Ghetto-Winter´41” de John Williams”, din filmul „Lista lui Schindler .”

In sala cu lambriuri de lemn roşcat, publicul a ovaţionat îndelung prestaţia strălucită a orchestrei sub bagheta dinamicului Riccardo M Sahiti!

Muzicienii canta intr-un fost KZ

Pe 19 aprilie, 26 de instrumentişti de coarde ai Orchestrei Filarmonice Roma şi Sinti au dat un concert in Muzeul Sachsenhausen (3), fost lagăr nazist, situat la ca. 39 de km la Nord de Berlin. În cadrul programului de comemorare a 70 de ani de la eliberarea lagărului de către trupele Armatei Sovietice, Direcţia Memorialului Brandenburg a invitat muzicienii să participe la aceste festivităţi.

„Concertul m-a buleversat, fiindcă nu e chiar plăcut să canţi intr-un KZ („Konzentrationslager”), transformat in muzeu, ”comentează violonista Laura Lovasz. „Concertul a ieşit insă foarte bine, publicul a aplaudat mult. Noi de aceia cântăm în orchestra asta: pentru a arăta lumii intregi că roma sau sinti nu sunt toţi muzicanţi de strada. Sunt persoane care au urmat studii la Conservator, au o facultate si o cultură.”

In lagărele de concentrare din Reichul german, (4) au fost exterminaţi 500 000 de romi şi de sinti. Abia in 1982, cancelarul Helmut Schmidt a recunoscut in Bundestag deportarea şi eliminarea lor fizică.

In memoria victimelor Holocaustului, Roger Moreno-Rathgeb a compus „Recviemul de la Auschwitz” în sol minor, op. 4, pentru solişti, cor, orgă şi orchestră. Filarmonistii l-au cântat la 3 mai 2012, în premieră la Amsterdam (5). Au urmat concerte la: Praga, Budapesta, Frankfurt, Cracovia si Berlin.

Tito a dat tuturor o sansa

„Am avut profesori deosebiţi, toţi din Europa de Est, chiar şi în Frankfurt,” îmi spune dirijorul Riccardo M Sahiti.

La Conservatorul din Belgrad a urmat cursurile profesorului Stanko Sepic, dirijor cu o bogată experienţă, absolvind cu diploma de dirijor. Cu profesorul Yuri Ivanovic Simonov de la Conservatorul „I.P. Ceaikovski” din Moscova s-a specializat in Operă şi Simfonie.

In 1992, cand venit la Frankfurt, a urmat cursuri de perfectionare cu dirijorul Jiří Stárek, fost rector al Academiei de Muzică, care a condus prestigioase orchestre în Germania şi Cehia. La Seminarul International Bartók din Szombathely, Ungaria, Riccardo M Sahiti a luat cursuri cu dirijorul şi compozitorul maghiar Péter Eötvös şi cu finlandezul Jorma Panula.

Riccardo M Sahiti a trăit până in 1992 in Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, la Kosovska Mitrovica (7) unde s-a născut, apoi la Belgrad. Aparţinând minorităţii rome, a fost discriminat?

„In acea perioadă fiecare persoană era importantă. Nu existau diferenţe între nationalităţi”, răspunde dirijorul. Tatal său lucra intr-o fabrică de ţigări. Riccardo a avut ….şapte surori. Părinţii şi una dintre fete, salariată, i-au cumpărat o „pianină Caika”- marcă rusească de calitate. (Vezi documentarul turnat de ARTE in iunie 2014, cu dirijorul la Belgrad, Kosovska Mitrovica, Budapesta.)

„Tito ne-a dat posibilitatea să urmăm: scoala primară, secundară, să incheiem o Universitate, să trăim bine cu familiile noastre. Fără discriminare. Eram cu toţii solidari, ne respectam! Din acest motiv port in mine un sentiment de optimism ”, incheie dirijorul.

La 20 iunie, Riccardo M Sahiti va dirija Orchestra Simfonică Bucuresti (OSB) intr-un concert de binefacere pentru copiii romi, care va avea loc in Parcul Titan. Concertul este gratuit.

 

* https://www.youtube.com/watch?v=pEXVbDNRN-Y

** Persoane de etnie rom, nascute in Germania sau in Nordul Europei.

  1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihaela_Ursuleasa
  2. http://manola-romalo.over-blog.com/article-mihaela-ursuleasa-interviuri-1999-si-2003-romania-libera-10
  3. http://www.stiftung-bg.de/gums/de/
  4. Lista: http://de.wikipedia.org/wiki/Liste_der_Konzentrationslager_des_Deutschen_Reichs
  5. „Recviem pentru Auschwitz”: https://www.youtube.com/watch?v=DDn0L6ZXmkk
  6. https://www.youtube.com/watch?v=aP8ljuXHlLE

 

 

Dezember 2014 054Interviu cu Joachim Brenner, directorul „Asociaţiei de sprijin a Romilor”

In Germania, romii sunt discriminaţi in toate domeniile

După o indelungată experienţă in munca socială cu persoane de etnie roma, Joachim Brenner, licenţiat in pedagogie, a înfiinţat împreună cu câţiva colegi/e in 1990 la Frankfurt, „Asociaţia de sprijin a Romilor ” (1), al cărei director este de atunci.

Pe langă grădiniţa „Schaworalle” (2, 3), (în limba romanès: „Bună ziua, copii”, mr) unde copii originari în majoritate din Romania urmează cursuri preşcolare, şi proiectul „Orientare, ocupaţie şi şcolarizare pentru tineri şi adulţi romi”, finanţat de Uniunea Europeană, asociaţia sprijină familiile pe plan social şi pedagogic. Una dintre activităţile sale de baza este consultanţa zilnică în limbile germană, română şi romanès (sinonim: romani) .

Asociaţia de sprijin a Romilor este finanţată de Administraţia municipală a oraşului, Inspectoratul şcolar din Landul Hessen, Oficiul Social pentru Tineret, Biroul pentru Afaceri Multiculturale, Oficiul pentru Sănătate, ș.a. Există o finanţare de bază pentru sediu, personal, etc. şi una în funcţie de proiecte.

 

Manola Romalo: In studiul despre situaţia minorităţii nationale Sinti* şi Roma, prezentat in mai 2011 in Parlamentul german (4), se arată că „tocmai in domeniul invăţămantului, nu poate fi vorba de o participare egalitară” faţă de populaţia majoritară. Care este situaţia în alte domenii?

Joachim Brenner: Nu se poate vorbi despre „o participare egalitară a minorităţii naţionale” în niciun domeniu, sub forma în care inţelegem acest lucru în mod obisnuit. Deşi există tratate între câteva Federaţii naţionale ale Sintilor şi Romilor – de exemplu la Wiesbaden, Mainz, Kiel – şi guvernele landurilor respective, o participare egalitară este un ţel încă foarte indepărtat.

MR: De ce?

JB: Pentru că federaţiile minorităţilor naţionale Sinti şi Roma nu fac parte din gremiile importante ale statului german, ca de pildă Consiliul Radiodifuziunii (germ. Rundfunkrat, mr) sau Consiliul de Presă (Presserat).

Aceste minoritati nu sunt reprezentate nici in Conferinţa miniştrilor culturii pe Landuri (Landeskonferenz der Kultuminister), unde se reglementează politic formele de participare de la egal la egal.

„Minorităţile sinti si romi nu sunt importante ”

MR: Dar din ce motive asociaţiile Sinti şi Roma nu sunt reprezentate în comisii?

JB: Pentru că şi astăzi, în vizorul politicii culturale sau în cel al opiniei publice,   nu sta faptul ca Romii să aibă drepturi egale cu cele ale majoritaţii populaţiei din Germania. In toate domeniile: cultură, invăţămant, sănătate, etc. Romii şi Sinti sunt discriminaţi.

Este o poziţie ideologică şi politică faţă de aceste minorităti. Pregnanta situatia lor in Consiliul Presei unde îşî revendică de ani de zile prezenţa în acest for…Dar Sinti şi Roma nu sunt reprezentaţi în Consiliul de Presă! De ce? Fiindcă nu se vrea!

MR: Care sunt consecinţele?

JB: Nefiind reprezentate în aceste comisii, drepturile şi revendicaţiile acestor minorităţi nu sunt luate in consideraţie. Nu se iau decizii politice, apreciindu-se „că nu sunt necesare”.

MR: Cum nu sunt necesare?!

JB: Nu, pentru ca Sinti si Romii nu sunt „importanţi” (ironic) Fiindcă populaţia majoritară are o atitudine negativă sau indiferentă faţă de ei. Este forma clasică de dezavantajare – marginalizare – discriminare.

Antițiganismul există de secole

MR: In Romania predomină părerea că de vină este insăşi minoritatea romilor, datorită „comportamentului rău” (ca cerşitul), care provoacă „anti-ţiganismul” în ţările occidentale. Ce părere aveţi despre aceste afirmaţii, stiind ca lucraţi de peste 20 de ani cu adulţi, copii si tineri romi din Romania?

JB: Acest gen de afirmaţii înseamnă, bineinteles, să transformi victimele in vinovaţi! „Anti-ţiganismul” nu se datorează „comportamentului rău” al romilor, anti ţiganismul este o atitudine veche de secole. O poziţie marcată de rasism, excluziune socială, persecutare şi de exterminare a minorităţii de catre societatea majoritară.

Să dai acum vina pe minoritate, s-o faci responsabilă de excluziunea la care a fost supusă secole de-a rândul, înseamnă ca negi realitatea! Datorită faptului că sunt excluşi pe plan social şi politic, oamenii săraci sunt responsabilizaţi că se comportă aşa cum se comportă…oamenii săraci.

MR: Exact!

JB: Romii preiau orice muncă, cerşesc sau fac muzică pe stradă pentru că nu au alte posibilităţi. Societatea transformă modul de exprimare a sărăciei în cauza sărăciei. A argumenta astfel este cea mai perfidă formă de discriminar!

Nimic neobisnuit insă. Această viziune domină în majoritatea populaţiei din Germania. Nu de azi, ci de secole! Dacă unii politicieni spun: „Romii vin aici şi cerşesc,” trebuie să ne intrebăm: de ce vin aici? De ce trebuie să cerşească aici?

Dar nu se vede cauza problemei, din contra, problema este transformată în efect. Acest fel de a „argumenta” se pune în mişcare ca un circulus vitiosus. Nu se căută niciodată cauzele iar victimele sunt transformate in făptaşe.

MR: „Asociaţia de sprijin a Romilor” a susţinut înfiinţarea Orchestrei Filarmonice Roma şi Sinti (în 2002) condusă de Riccardo M. Sahiti. Ce înseamnă pentru societatea germană faptul că muzicieni sinti si romi oferă publicului concerte de succes?

J.B: Asociaţia noastră este membră fondatoare a Asociaţiei Filarmonice Roma şi Sinti, a finanţat de la inceput chiria, o parte din costurile de birou si din concerte, etc. Pentru noi, incurajarea muzicală a copiilor şi a tinerilor a fost prioritară.

După înfiinţarea Asociatiei Filarmonice, dar mai ales datorită compoziţiei „Recviem pentru Auschwitz” (germ. „Requiem für Auschwitz”) de Roger Moreno-Rathgeb, activităţile orchestrei au contribuit substanţial la comemorarea şi dezbaterea actuală referitoare la persecuţia, genocidul, excluziunea şi discriminarea minorităţii Sinti si Roma in Germania.

Concertele Filarmonicii arată contribuţia acestei minorităţi la muzica clasică. Ele scot la iveală elementele preluate de compozitori cunoscuţi, precum: Bizet, Brahms, Liszt, Chopin etc. din musica şi din cultura romilor.

„Sinti” sunt denumite persoanele aparţinând etniei roma care trăiesc pe teritoriul Germaniei şi în ţările din Nordul Europei.

  1. http://www.foerdervereinroma.de/
  2. http://www.schaworalle.de/
  3. Fotografii: http://www.schaworalle.de/bilder3.htm
  4. http://www.bundestag.de/dokumente/textarchiv/2011/34472214_kw21_pa_kiko/205398

 

P1130028 P1130038 P1130047 P1130048 P1130093

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 © Copyright Alexandru Urziceanu

 

Orchestra Filarmonica Roma si Sinti in cadrul Festivalului “Primavara Heidelberg” la Stadthalle (sala construita intre 1901-1903),  monument istoric.

20150408_214224 20150408_214430

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Un răspuns la Roger Moreno-Rathgeb: From darkness to heaven Op. 11 (In Memoriam Mihaela Ursuleasa)

  1. Ghita Bizonu' spune:

    Ghita Pantazi alias Georges Boulanger: Plaisir d’amoir, Avant de mourir , On Mar Negre samd
    Sa mia continui ?!

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.