PUBLICATIILE INDEPENDENTE IN VREMEA REPRESIUNII SI A LIBERTATII DE EXPRESIE

Redacția
Texte selectate sau scrise de echipa redacţională: Vasile Ernu, Costi Rogozanu, Florin Poenaru.

PUBLICATIILE INDEPENDENTE IN VREMEA REPRESIUNII SI A LIBERTATII DE EXPRESIE

ATELIER SI DEZBATERI PUBLICE
curatori Anca Benera, Arnold Estefan
19 – 23 Aprilie, 2011

Atelierul are drept fundal istoria complexa a publicatiilor independente romanesti, ramasa inca prea putin cunoscuta si cercetata. Sub regimul Ceausescu, reglementarile impuse de stat asupra domeniului cultural si artistic erau extrem de aspre, astfel ca in Romania productia de publicatii independente infloreste abia odata cu inceputul anilor ’90. In ultima vreme cenzura ideologica este inlocuita de constrangerile economice, financiare sau tehnice. Consideram ca publicarea ca modalitate de exprimare si samizdatul ca forma a sa, nascut in conditii opresive specifice, comune mai multor tari din Europa de Est, merita o atentie speciala ce ar putea arunca o lumina noua asupra sensurilor publicatiei independente, asupra formelelor sale si asupra provocarilor sale contemporane. Care sunt astazi noile forme ale cenzurii? Care sunt limitele si mijloacele exprimarii/cenzurii de sine si ale libertatii de exprimare? Care este rolul tipariturii in epoca internetului si a retelelor de socializare?

Partea practica a atelierului consta in producerea unei publicatii pe tema cenzurii. Marco Balesteros & Sofia Goncalves (Portugalia), Renata Catambas (Portugalia/Olanda), Rafaela Drazic (Croatia), Elenora Farina (Italia), Ward Heirwegh (Belgia), Tzortzis Rallis (Grecia/UK), Katarina Sevic (Serbia/Ungaria), Golie Talaie (Iran /Olanda), Paul Wiersbinski (Germania) vor dezvolata continutul si formatul editorial al unei publicatii care se va tipari dupa terminarea atelierului.

In cadrul atelierului vor avea loc si o serie de dezbateri publice:

LIA PERJOVSCHI (Marti, 19 aprilie, ora 19.00)
Sens

Arta s-a schimbat; estetica nu mai este suficienta. Sa critici fara sa propui ceva este un lucru depasit. Sa faci tot ceea ce poti cu ceea ce ai (pe baza unei perspective globale/locale/personale) poate constitui o forma de arta.

Dr. PIOTR RYPSON (Miercuri 20 aprilie, ora 19.00)
From Underground to Overground

Presa si publicatiile poloneze de underground si de samizdat reprezentau un fenomen foarte raspandit in anii ’80. Sute de titluri abordau subiecte de natura politica, economica si religioasa. In paralel cu acestea s-a dezvoltat un circuit independent al publicatiilor de arta, avandu-si radacinile in samizdatul artistic al anilor ’60 si ’70. In prelegerea sa, Piotr Rypson va prezenta principalele publicatii artistice si literare din acea vreme si va evidentia modul in care acestea au pregatit terenul pentru reaparitia revistelor culturale in ultimul deceniu.

VASILE ERNU (Miercuri 20 aprilie, ora 20.00)
Noile forme de protest in fostul spatiu sovietic: de la tweeter la revolte de strada

Marea parte a spatiului exsovietic a intrat in anii 2000 printr-un profund proces de depolitzare. „Capitalismul cu fata umana” a acaparat totul, iar cele mai importante grupuri sociale si culturale fie sau apropiat prea mult de puterea politica, fie s-au intreptat spre zona profitului cu orice pret. Oaze de independenta fata de structrura birocratico-comerciala dominanta a Puterii au devenit o raritate. In acest sistem de control soft dominant au aparut totusi diverse grupuri independente, care au venit cu forme de reflectie si actiune alternative. Cum au putut ei sa se organizeze, care sint formele de protest la care au recurs? Cum se dezvolta aceste retele si ce se mai intimpla pe frontul de Est?

OLGA ZASLAVSKAYA (Joi 21 aprilie , ora 19.00)
Arhivarea rezistentei: Samizdatul si arhivele sale

Cercetarea recenta a situatiei speciale a samizdatului ca documentatie de arhiva a scos la iveala felul in care poate fi distrusa integritatea memoriei scrise. Documentele si artifactele produse in mediul underground al tarilor din fostul bloc sovietic au fost excluse din politica de conservare pe termen lung. In acelasi timp, singularitatea contextului istoric care a motivat aparitia si rsspandirea samizdatului a generat si logica speciala a circulatiei acestuia. O parte semnificativa din documentele apartinand samizdatului au fost scoase ilegal din tarile comuniste in Occident, sfarsind in numeroase organizatii si colectii particulare din strainatate. Caracterul dispersat al surselor arhivistice ale samizdatului are un efect negativ asupra calitatii cercetarii în acest domeniu. Unul dintre obiectivele principale ale Asociatiei Internationale [de Cercetare] a Samizdatului il constituie identificarea si elaborarea unor posibile solutii de depasire a problemei degradarii materialelor de samizdat atat la nivel fizic, cat si „virtual” — in memoria colectiva a prezentului si in beneficiul memoriei culturale a generatiilor viitoare.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.

Ultimele articole