Protestele din Republica Moldova. O radiografie (I)

vasile-ernu1Vasile Ernu

De cîteva săptămîni în Chişinău au loc proteste îndreptate împotriva întregii clase politice. Pentru a înţelege mai bine ce se întîmplă acolo am iniţiat un chestionar şi am invitat cîţiva cunoscători al fenomenului să ne răspundă. Primul invitat este Alexandru Lupușor.

lupAlexandru Lupușor a studiat filosofia la Universitatea “Al. I. Cuza” (Iași, România), Université Catholique de Louvain (Belgia), Université Toulouse II-Jean Jaurès (Franța) și University of Memphis (SUA). În prezent, este lector al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova.

  1. Care sînt cauzele acestui protest?

Aș identifica două cauze majore ale acestui protest, una obiectivă și alta subiectivă. Cauza obiectivă ar fi proasta administrare a treburilor publice, înțelegînd prin aceasta atît întîrzierea sau chiar zădărnicirea, datorită unor interese înguste de grup, a procesului de reformare și modernizare, cît și banalele delapidări, cu reale și imediate repercusiuni asupra bunăstării cetățeanului de rînd, la care s-au dedat cei care constituie actuala coaliție de guvernare. Simplu spus, e vorba de transformarea statului într-un mijloc de sporire a avuției celor avuți, ziși oligarhi, și de îmbogățire a celor care ajung să deservească acest mecanism.

Cauza subiectivă ar fi însăși irascibilitatea pe care o provoacă cetățeanului sărăcit aroganța, nesimțirea și ilegalitățile pe care și le permit, cu deplină dezinvoltură, reprezentanții unui astfel de sistem politic și administrativ.

  1. Cine sînt cei care protestează?

Protestează, probabil, toți cei care în fiecare zi se trezesc mai săraci decît se culcă. Or, aceștia reprezintă majoritatea covîrșitoare a populației. Dincolo sau dincoace de protestul în sine, cuantificabil în numărul celor prezenți sau numărul de corturi instalate în piață, există o atitudine generalizată de nemulțumire, o stare de revoltă și care excede formele organizate de manifestare a acesteia (cum ar fi protestul Platformei DA din PMAN)

  1. Cine şi ce este platforma DA? Are ea şanse să devină o forţă politică reală?

Platforma Da este singura care pe moment a reușit să dea o formă organizată nemulțumirii populare, singura care a reușit să convertească atitudinea de revoltă într-o mișcare de protest. Un lucru, cred, trebuie să fie clar: oamenii protestează nu deoarece există Platforma Da, ci, invers, tocmai datorită faptului că oamenii protestează există și ceea ce își spune Platform Da. Înțeleg că și liderii platformei DA ar trebui să fie conștienți de acest lucru. Totodată, acest fapt îi face pe o bună parte din cei nemulțumiți să nu se fi solidarizat cu Platforma Da, pe unii să aibă rezerve și să formuleze critici față de acțiunile sau cerințele platformei DA, iar pe alții, chiar în pofida nemulțumirii avute față de actuala clasă politică și actualul sistem al puterii, să rămînă ostili Platformei Da.

Probabil Platforma Da poate deveni o forță politică reală doar dacă (a) va ști să se organizeze într-un cu totul alt mod decît au făcut-o pînă acum mai toate partidele moldovenești: constituite nu în temeiul unui program politic, economic și social, ci în jurul unui business-plan al finanțatorului sau finanțatorilor și (b) va înțelege să demonteze întregul sistem pe care îl reclamă ca fiind unul ticăloșit și nu doar să vizeze înlocuirea unor actori cu alții păstrînd aceleași reguli de joc.

  1. Care sînt cerinţele protestatarilor?

Principala cerință, cea la care cred că se reduc toate celelalte, vizează scoaterea instituțiilor statului de sub controlul direct sau indirect al celor doi oligarhi – V. Plahotniuc și V. Filat. Mai curînd decît depolitizarea instituțiilor statului, aș vedea această cerință ca vizînd, dimpotrivă, o re-politizare a instituțiilor statului, adică acestea să înceteze să mai servească unor interese private și să reintre în serviciul public, deci să redevină ceea ce trebuie să fie de drept – instituții politice. Modul prin care poate fi realizată această cerință, în opinia liderilor Platformei DA, sînt alegerile parlamentare anticipate. Or, în vederea bunei organizări ale acestora, deci pentru a le feri de eventuala fraudare, e nevoie ca în prealabil să fie retras sau cel puțin limitat controlul pe care actuala alianță de guvernare îl exercită asupra instituțiilor responsabile de organizarea și monitorizarea procesului electoral – Guvernul, Comisia Electorală Centrală, Consiliul Coordonator al Audiovizualului ș.a.

  1. Aceste proteste pot duce la răsturnarea guvernului şi alegeri anticipate?

Posibilitatea alegerilor anticipate depinde, în mare parte, de capacitatea de coagulare și potențare a nemulțumirii populare care, la moment, se leagă de capacitatea Platformei DA de a-i da un caracter organizat și generalizat. Dacă Platforma Da va reuși să declanșeze greva generală și să determine masele populare să recurgă la acțiuni de nesupunere civică, atunci, probabil, alegerile anticipate ar putea fi soluția de ieșire dintr-un astfel de blocaj social și politic.

Alt factor de luat în seamă în aprecierea posibilității alegerilor anticipate o reprezintă disponibilitatea și intențiile celor care la momentul actual dețin puterea. Probabil alegerile anticipate au șanse depline să se producă fie în cazul în care actualele partide de guvernare vor avea garanții că revin la guvernare în urma scrutinului (acesta le poate chiar deveni util în vederea obținerii unei noi legitimități), fie în cazul în care cei doi „mari jucători” (V. Filat și V. Plahotniuc) sau cel puțin unul dintre ei (V. Plahotniuc) va găsi soluții să-și păstreze influența coabitînd cu alte formațiuni politice (cum ar fi PSRM-ul lui Dodon sau Prtidul Nostru al lui Usatîi). În caz contrar, probabil alegerile anticipate nu vor avea loc, sau cel puțin nu înainte de expirarea mandatului Președintelui Timofti (martie 2016).

  1. Există în acest moment forţe politice credibile şi legitime care ar putea prelua puterea în RM?

Din păcate, nu reușesc să găsesc printre actualele forțe politice vreuna credibilă și legitimă capabilă să preia puterea și să realizeze o „bună guvernare”. Asta, probabil, e marea diferență față de protestele din aprilie 2009, cînd revolta contra guvernării comuniste își avea corelatul în susținerea alternativei reprezentată de o serie de partide de dreapta declarate pro-europene. În pofida acestui fapt, sînt sigur că în Republica Moldova există persoane oneste, integre și competente (inclusiv printre liderii platformei DA) care ar putea pune bazele unei noi mișcări politice credibile și legitime.

  1. La ce să ne aşteptăm în următoarea perioadă? Pronosticuri?

Felul arogant cu care reprezentanții puterii de stat tratează protestul din PMAN, în spatele căruia se află totuși o nemulțumire populară față de actuala guvernare, mă face să bănuiesc că, în cazul în care Platforma DA nu va reuși să convingă partea activă a societății și nu va fi capabilă să declanșeze o grevă generală în stare să forțeze alegeri anticipate, atunci puterea va căuta să zădărnicească acest protest prin simpla ignorare, așteptînd sau lucrînd la discreditarea Platformei DA ca forță capabilă să organizeze și să gestioneze o mișcare protestatară de masă, și odată cu ea să obțină și dezamorsarea întregului spirit protestatar. Altfel spus, aș bănui că interesul actualei puteri ar fi ca nemulțumirea față de guvernare să fie preschimbată într-o dezamăgire față de mișcarea protestatară și aceasta fie prin activarea unor mișcări alternative de protest (mișcarea unionistă, Iurie Roșca ș.a.), fie prin devierea mesajului (recentrarea atenției pe faptele mai puțin demne din trecutul unor lideri ai platformei sau pe figura controversaților veri Țopa, presupuși ca stînd în spatele platformei DA) sau printr-un gest de bagatelizare a cerințelor Platformei.

 

 

Comentariile sunt închise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.