Logica si ideologie in discursul Papei si al lui Andrei Plesu

Redacția
Texte selectate sau scrise de echipa redacţională: Vasile Ernu, Costi Rogozanu, Florin Poenaru.

Am primit la redactie de la Lucian Ghita –  Universitatea Clemson (SUA)

In general, am respect pentru disciplina gandirii lui Andrei Plesu, cu toate ca nu ii impartasesc vederile politice. Nu inteleg, insa, amalgamul inconsecvent de critici la adresa discursului recent al papei din Bolivia. Nu sunt religios, prin urmare, nu sunt suporter al papei si nu am “a dog in this fight,” cum spun englezii.

In primul rand, domnul Plesu reactioneaza la discursul bolivian al papei la fel ca toti conservatorii inregimentati politic. Retorica papei in ceea ce priveste egalitatea sociala si lupta impotriva “paradigmei technocratice si utilitariste” a capitalismului de “maxima profitabilitate” (ghilimele marcheaza cuvintele papei) trimite deja fiori de gheata prin cancelariile conservatoare din Europa si din lume. In schimb, papa nu face decat sa expuna perversitatea aliantei dintre crestinism si capitalism (pe umerii careia s-a constituit intregul discurs de dreapta) si incongruenta dintre cele doua retorici: grija pentru aproape (om sau natura), egalitatea sociala si demnitatea omului predicate de crestinism intra in conflict cu esenta capitalismului, care pune accent exclusiv pe maximizarea profitului (cu orice pret) si proprietatea privata. Nu spun ca cele doua ideologii nu pot fi oarecum impacate, dar nu poti denunta discursul papei, cum face domnul Plesu, pentru ca subliniaza ipocrizia insidioasa a discursului politic si economic actual, care predica prosperitatea economica generala in conditiile in care societatea mondiala continua sa arate tot mai mult ca schema sociala din romanul lui Orwell, unde 2% controleaza pe restul de 98%.

In al doilea rand, nu e adevarat ca papa nu pomeneste nimic despre viata interioara, cum sugereaza domnul Plesu, insa evoca o imagine complexa a existentei: oamenii nu traiesc intr-un vid, viata lor launtrica e conectata la viata lor sociala, politica si economica. Papa vorbeste despre o ecologie a existentei, o existenta in care energiile interioare ale oamenilor reflecta si determina in acelasi timp actiunile lor exterioare. Ce i se pare domnului Plesu fals in asertiunea papei? Doua fragmente scurte din discursul papei stau marturie:

“The natural environment is closely related to the social, political and economic environment.  It is urgent for all of us to lay the foundations of an integral ecology, one capable of respecting all these human dimensions in resolving the grave social and environmental issues of our time.”

“If politics is dominated by financial speculation, or if the economy is ruled solely by a technocratic and utilitarian paradigm concerned with maximum production, we will not grasp, much less resolve, the great problems of humanity.  Cultural life has an important role to play in this regard, for it has to do not only with the development of the mind through the sciences and the creation of beauty through the arts, but also esteem for the local traditions of a people, which are so expressive of the milieu in which they arose and to which they give meaning.”

Domnul Plesu, din pacate, repeta in propriul text greselile pe care le imputa papei. In primul rand, are o reactie viscerala, ideologica, la asertiunile papei in general pentru ca retorica papei, centrata pe ecologie, egalitate si respect cultural, nu are priza la vizunea de dreapta a lui Andrei Plesu. Domnul Plesu reactioneaza visceral la termenii de “stanga” din discursul papei: scuteste-ma, monser, de “unsorile demagogiei cochete ideologic”, scrie domnul Plesu. Ironia gestului sau, la urma urmei, este aceea ca demasca inregimentarea politica a discursului papal folosind, la randu-i, argumente si instrumentar de uz ideologic. Argumentul sau este unul ideologic, si nu logic, asa cum si-ar dori.

Nu in ultimul rand, Andrei Plesu e revoltat de faptul ca papa a primit un cadou – de altfel, absolut discutabil ca gust si semnificatie, sunt de acord – cu chipul lui Isus imprimat pe o sculptura de lemn reprezentand secera si ciocanul. Am vazut, de fapt, videoul in care Morales ii ofera papei cadoul si nu mi s-a parut nimic revoltator in modul politicos retinut cu care papa a reactionat la cadoul bombastic al liderului bolivian. Papa a reactionat asa cum obisnuieste; surprins (daca nu uimit), usor amuzat (daca nu chiar iritat), a tinut obiectul in mana cateva secunde dupa care l-a inapoiat politicos unei persoane din stafful bolivian. Gandirea domnului Plesu opereaza aici, esentialmente, prin juxtapunere: papa a fost vazut cu un crucifix comunist in mana, prin urmare actioneaza ideologic. Sau faptul ca primeste politicos, pentru cateva secunde, un cadou facut de gazda sa (lider comunist notoriu, de altfel), fara a se lansa intr-o sarja moralizatoare (cum obisnuieste Andrei Plesu sa faca de multe ori) la adresa gazdei, arata ca papa nu actioneaza aici neaparat ideologic, ci cat se poate de spontan si uman.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.

Ultimele articole