Economistul-şef de la BNR le declară război deschis ţăranilor. Băieţii de aur ai lui Isărescu

Responsabilitatea lui Isărescu şi a BNR pentru situaţia din ultimii 10 ani e încă o problemă aprinsă (din punctul meu de vedere, responsabilitatea e atît de evidentă precum rezultatele politicii BNR). Ce vreau să semnalez însă este violenţa discursurilor care vin dinspre BNR în ultima perioadă de la băieţii lui Isărescu, noua generaţie beneristă, Lucian Croitoru sau Lazea fiind exponenţii. Oamenii predică poiltici de o violenţă incredibilă din fotoliile unei instituţii publice care se presupune că ar trebui să dea măcar aparenţa raţionalităţii.

Cîteva declaraţii ale lui Valentin Lazea merită reluate la nesfîrşit. Nu e un nebun oarecare de prin BNR, e totuşi economistul-şef al acestei instituţii, personaj care pare smuls din textele lui Rebreanu despre 1907.

„Orice politică de consolidare a terenurilor trebuie abordată atât cu instrumente de natură stimulativă, cât și cu cele de natură punitivă. Și asta deoarece numai cu partea bună, cu binele, nu se ajunge prea departe. (…) Partea stimulativă în această poveste a consolidării o constituie programele de genul rentei viagere sau pensionării anticipate care, însă, nu mai sunt disponibile, potrivit discuțiilor existente la nivelul Comisiei Europene (CE). (…) Însă, întrebarea logică pe care ar trebui să ne-o punem este cu privire la partea penalizatoare, cea care l-ar putea obliga pe micul fermier, vrând-nevrând, să meargă spre consolidare. (…) N-am făcut nimic dacă aplicăm o taxă mărită celor fermierilor mijlocii sau mari. Noi avem interesul să-i scoatem din agricultură pe agricultorii subzistență, pe cei care sunt mici. Sigur, lor nu le va conveni această măsură. Aici vorbim de o măsură pe termen lung și de una cu efecte benefice”

Lazea nu e singur. El e doar un mic purtător de cuvînt ideologic. Ce-o fi ştiinţific-economic într-o astfel de afirmaţie? Mai nimic, e un soi de îndemn la execuţie cu arme economice de distrugere în masă. Noua generaţie beneristă a obosit să păstreze aparenţele.

Contextul: a apărut un raport oricum tendenţios (susţinut de ceva vreme de toată floarea lobbyului românesc) care recomanda taxarea fermierilor la grămadă în speranţa că ăia mici vor claca şi-şi vor ceda pămînturile. A apărut un studiu-raport cu dedicaţie făcut de o instituţie think tank la care Lazea e şef – acest CEROPE e o poveste în sine despre cum tot felul de libertarieni atrag fără probleme fonduri de natură publică, consiliază instituţii publice, fac rapoarte pe bani buni publici şi fac recomandări halucinante -, aşadar un raport care recomandă taxarea fermierilor pentru obţinerea comasării terenurilor.

Să-i taxăm pe toţi ca să se sufoce ăia mici care supravieţuiesc din petice de pămînt. Lazea însă vine cu un plus de cinism şi spune: de ce să-i taxăm pe toţi, să-i taxăm doar pe ăia din margine, pe cei pentru care există agricultura doar ca formă de subzistenţă! Declaraţii mai agresive putem găsi doar în interbelicul nostru sau în zorii revoluţiei industriale cînd se îngrădeau pămînturile prin Anglia. Cu o observaţie. Atunci rămînea pe dinafară o armată de rezervă care încă avea forţa de muncă. Aici vorbim de executarea fără milă a unei populaţii şi sărăcite, dar şi îmbătrînite. Lazea le recomandă să vîndă ziare:

„(…) în prezent, în agricultura românească sunt strânse resurse și de forțe de muncă, și de capital, care trebuie eliberate și duse înspre alte sectoare, cum sunt mica industrie sau serviciile. (…) Partea care nu se discută în România, aproape deloc, este partea de diversificare. Și asta pentru că, normal, oamenilor aceia care vor vinde terenurile, trebuie să le dai altceva de făcut. (…) Sunt atâtea industrii care nu necesită cine știe ce studii de specialitate sau, mă rog, forță de muncă școlită. Putem vorbi în acest context de industria materialelor de construcții, cea a lemnului, serviciile de genul frizeriilor sau spălătorilor auto ori chioșcurilor de vânzări de ziare. De ce ar trebui ca un țăran să meargă și să cumpere ziare de la București sau din orașul cel mai apropiat?” (sursa)

Acest om n-ar mai trebui să lucreze nici un minut pe bani publici. De pe poziţii de forţă instigă pur şi simplu la raderea unei clase de oameni aflaţi la limita sărăciei. Îi recomand să se ducă să lucreze pe plantaţiile lui Porumboiu sau Culiţă Tărîţă. Cât despre Isărescu, atîta timp cît tolerează astfel de retorici demne de Pinochet, este pur şi simplu responsabil măcar de faptul că BNR nu numai că tace ca sfinxul şi priveşte cum ne prăbuşim, ci pentru că, mai nou, propune trecerea la acţiune anti-cetăţeni pe faţă. Începe perioada în care nici măcar nu se mai ascund după metafore şi după FMI.

Lucian Croitoru rămîne într-un nivel cunoscut al penibilului. Citează din Greenspan de parcă n-ar fi existat ultimii 5 ani. Şi îi tot dă cu drepturile de proprietate care nu sînt destul de apărate… (amuzaţi-vă aici). Inutil de spus că o teorie asemănătoare despre fiscalizarea agriculturii am auzit-o şi dinspre alte think tank-uri – intelectuali afiliaţi puterilor diverse o declamau acum vreun an pe la televiziuni. Planul de privatizare a sărăciei ultime este singura idee importantă rămasă pentru dezvoltarea României. Febra reglementării agriculturii, însoţită de nebunia liberalizării preţurilor la energie, două atacuri decisive la practicile “nedemocratice”  de subzistenţă ale cetăţeanului român.

 

Comentariile nu sunt permise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.