Discuţia ”Problema sărăciei. Despre cauzele şi reproducerea sărăciei în România” a avut loc la Londophone

Vladimir Mitev a relatat despre discuția Problema sărăciei. Despre cauzele şi reproducerea sărăciei în România organizată la Londophone. Materialul original a apărut pe situl Baricada.org

Veniturile mici, relaţiile de muncă problematice şi viitorul muncii au fost subiectele de bază în prima discuţie din seria ”Tema”, care a avut loc pe 24 aprilie 2018 la clubul Londophone din Bucureşti. Discuţia a fost dedicată anume cauzelor şi reproducerii sărăciei în România. Invitatul a fost Victoria Stoiciu de la Fundaţia ”Friedrich Ebert” România, moderator a fost Florin Poenaru de la Critic Atac, iar coordonatorul evenimentului a fost Vasile Ernu. Baricada a făcut live streaming a discuţiei în YouTube, care a strâns un auditoriu de peste 30 de persoane la ”Londophone” şi a generat peste 160 de vizualizări până la 27 aprilie 2018.

În prima parte a convorbirii Victoria Stoiciu a îndreptat atenţia către diferitele moduri de măsurare a sărăciei şi a subliniat că fiecare dintre ele prezintă realitatea în mod deformat. De exemplu, se pare că simplul fapt că cineva are contract de muncă pe salariul minim îl scoate din starea de sărăcie absolută sau relativă, fiind că pragul sub care ele există este de mult sub nivelel salariului minim de 1900 de lei lunar. După datele din anul 2013, sărăcia absolută din România a fost la niveluri de sub 400 de lei venit lunar. Pragul sărăciei relative este 60% din salariul median (adică venitul omului mediu în societate, care diferă de salariul mediu, deformat în sus de veniturilor mari). În anul 2016 acest prag a fost puţin peste 500 de lei pe lună.

Indiferent de datele statistice, senzaţia de sărăcie în România este foarte răspăndită, în special în afară de oraşele mari şi faptul acesta se explică prin inegalitatea între capital şi muncă, între numărul mic de persoane cu venituri foarte mari şi numărul mare de persoane cu venituri medii şi mici. De fapt salariul minim nu poate acoperi 100% din cheltuielile, pe care un om trebuie să le facă, aşa că să-şi asigure nevoile de bază, cuprinse în aşa-numitului ”coş de consum”.

După datele, citate de Victoria Stoiciu, efectul din transferul greutăţii contribuţiilor sociale aproape complet asupra angajaţilor nu este atât de negativ, pe cât era de aşteptat şi atinge doar câteva sectoare din economie. O problemă mai importantă au milioanele de muncitori din sectorul agricol şi cei care lucrează pe cont propriu, fiind că ei lucrează în condiţii sociale extrem de nesigure.

Continuarea aici

 

Comentariile nu sunt permise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.