De la Naţiunea-Stat la Statul-Piaţă. Corporaţiile şi Maturizarea Societăţii de Reţea.

 In 2007 cinci angajati ai firmei de protectie Blackwater au fost judecati de un tribunal civil pentru omorarea a 17 civili Iraqieni. Judecatorul i-a achitat; sentimentele anti-americane in randul populatiei iraqiene au crescut. Nu era primul incident de acest fel. Firma privata a fost angajata inca din 2003 in Iraq pentru a pazi personalul american civil. In martie 2010 administratia americana va scoate la licitatie un alt contract, acela care permite contractantilor sa antreneze politia Afganistanului in manuirea armelor de foc. Datorita istoricului controversat al Blackwater, unii senatori cer interzicerea participarii acestei firme la aceasta licitatia. Fosta Blacwater, acum numita Xe, se afla sub investigatia administratiei americane. Alte acuzatii de proaste practici au fost aduse firmei in timpul desfasurarii antrenamentelor armatei Afgane (pe care Xe le-au efectuat in ultimii ani).

Ultimii 20 de ani au fost marcati de dezvoltarea retelelor de tip privat in domenii pâna de curand monopol al statului si de ocuparea unui loc semnificativ pe scena globala a acestor retele. Cel mai controversat domeniu este acela al legitimitatii distributiei violentei – pilon al statului natiune si subiect al unor legi speciale separate pana de curand pe criteriile intern si extern. Violenta interna a unui stat este regularizata prin politie, cea externa prin conventia de la Geneva privind Razboiul. Odata cu intensificarea schimburilor globale cele doua domenii par a se intretaia.

Pe de-o parte avem relevanta activitatii internationale pe scena interna si nevoia de comunicare si porozitate intre serviciile interne de securitate si cele externe de informatii ale unei tari. Aceasta necesitate, desi relevata dramatic in septembrie 2001 in statele Unite, a inceput a fi operationala d-abia in 2009 cand a avut loc prima intalnire de lucru mixta intre CIA si Birourile Federale de Investigatie din aceasta tara.  

 De partea celalalta avem aparitia si dezvoltarea firmelor private de securitate angajate prin contract de catre state sau de alte corporatii pentru a “stabiliza” o regiune. Desi folosesc echipamente de razboi si sunt de cele mai multe ori implicate in zone de conflict armat, activitatea acestor firme intra sub incidenta legilor civile si comerciale a statului angajator sau a statului pe teritoriul carora isi desfasoara activitatea, dupa caz.

In fapt contextul international actual este caracterizat de emergenta, prezenta si actiunea retelelor mobile si flexibile cu care actori traditionali de tipul statelor-natiune intra in relatii multiple.  Interesele pe termen lung si circumscrise teritorial ale statelor  interactioneaza in moduri multiple cu interesele flexibile si orientate spre profit ale actorilor non-statali. Statul natiune devine el insusi nod in retea. Interesele momentane sunt cele care dicteaza creatia unor astfel de retele care au legaturi multiple si ale caror noduri/actori sunt implicati simultan in mai multe proiecte internationale. Odata ce scopul de constituire a unei retele este atins, aceasta se dizolva automat, actorii reorientandu-si energia spre alte scopuri deja existente in retele in care sunt implicati sau spre crearea de legaturi noi in vederea definirii si indeplinirii unor noi scopuri.  

Pe 28 octombrie 2008 secretarul Apararii Nationale al Statelor Unite, Robert M. Gates, a anuntat ca SUA va face “pe de-a-ntregul raspunzatoare” orice tara sau grup care au ajutat sau ajuta grupuri teroriste sa obtina sau sa foloseasca arme nucleare, chimice sau biologice. Referinta lui Gates a fost explicit indreptata si catre organismele non-statale implicate in retelele internationale.

11 Septembrie 2001 a marcat nu o schimbare seismica in configuratia politicii mondiale, ci un climax al procesului de globalizare inceput cu un secol in urma. S-a vorbit si se va mai vorbi despre cauzele atacului terorist, de la blamarea politicii internationale a Statelor Unite pana la punerea actului pe seama barbarismului si fanatismului religios. Intre cele doua explicatii extreme continua sa fie produse analize complexe odata cu aparitia a noi elemente in acest puzzle.

Desi pot exista fragmente de adevar in aceste explicatii, este important se privim evenimentul dintr-o perspectiva care tine seama de complexitatea momentului istoric mai degraba decat sa cautam cauzalitati simpliste. Globalizarea poate fi vazuta ca factorul central din care aceste evenimente au emers. Celebrata de unii, condamnata de altii, globalizarea este fara indoiala retorica dominanta a timpului nostru. In noua configuratie politica este de asteptat ca si razboiul si violenta sa aiba noi dimensiuni.

Doi factori importanti caracterizeaza globalizarea politica: descompunerea statului-natiune ca unitate politica si administrativa de baza pentru ordinea mondiala, fara concurent socio-politic sau militar si, consecvent, redefinirea coagularii socio-economice pe baza de interese si loialitati altele decat natiunea. Aceste tendinte sunt dublate de privatizarea securitatii in interiorul statelor prin corporatii care au securitatea ca scop lucrativ si de porozitatea accentuata a granitelor dintre state. Traditional statul natiune avea monopolul violentei legitime, iar razboaiele se dadeau intre state beligerante. Astazi retelele de interes sunt uneori mai importante ideologic si chiar mai puternice decat unele state natiune. Statul – acel organism al carui legitimitate este conferita de increderea publicului a carui interese se angajeaza sa le apere – este pe cale de a-si schimba forma constitutionala pentru a raspunde noului context.

Actorii non-statali internationali sunt din domeniul privatului si pot fi legitimi (de tipul corporatist sau al asociatiilor non-guvernamentale) sau ilegitimi (in special retelele implicate in economia subterana de trafic tip mafiot sau terorist).

  1. Organizatiile Non-guvernamentale – care preiau uneori vidul de guvernare statala in domenii sociale sau chiar arii geografice. Elepot fi de multe ori purtatoarele unui  mesaj care faciliteaza acomodarea altor actori non-statali, fie ei corporatii, fie organizatii de tip terorist – ONG-urile de tip religios jucand un rol important in aceste cazuri. 
  2. Organizatiile mafiote de orice tip – de la carteluri de droguri columbiene la mafia ruseasca, de la Cosa Nostra siciliana la Yakuza japoneza, aceste organizatii sunt interconectate  intre ele dar si cu alti actori non-statali urmarind un tipar flexibil. . Tipurile de activitati principale sunt: a. traficul de armament; b. traficul de material nuclear; c. traficul de imigranti ilegali; d. traficul de femei si copii in scopuri lucrative si exploatare sexuala; e. traficul de organe; f. spalarea de bani. 
  3. Sistemele financiare off-shore – operand din tari care se incadreaza in categoria “paradis financiar” aceste retele sunt de multe ori implicate in operatiuni de spalare de bani proveniti din activitatile ilicite descrise la punctul 2. Unele state natiune depind de economia off-shore. In criza financiara actuala, propunerea desfiintarii off-shore (venita din partea presedintelui Frantei Nicholas Szarkozy) a fost respinsa vehement de state precum Luxembourg si Austria, a caror functionalitate este in mare masura legata de activitatile unor astfel de retele.  
  4. Corporatiile de securitate privata cu capacitate de lupta- Aparute in anii ’90 aceste corporatii au umplut golurile de putere militara cauzate de terminarea Razboiului Rece. Executive Outcomes, activa din 1990 pana in 1998, infiintat de fosti generali ai  armatei Africii de Sud, este considerat “parintele” unor astfel de corporatii. Sandline International a inglobat Executive Outcomes in 1999. Sandline International avea sediul in Bahamas (un off-shore binecunoscut) si birouri permanente in Londra si Washington DC. Aceasta corporatie avea clienti exclusiv guvernamentali si a fost activa in special in Sierra Leone si Papua Noua Guinee, securizand in numele guvernelor ariile de extractie de minereuri pentru corporatiile internationale. Acesta este modelul clasic de cooperare care implica companii de securitate privata si corporatii extractive – de obicei companii mici cu sedii in off-shore, care subcontracteaza intreaga retea de extractie, inclusiv securitatea privata. Conlucrarea stransa creeaza zone protejate non-statale,in ariile in care minereul este prezent. De regula acest lucru este acompaniat fie de un conflict manifest (cum ar fi in cazul Angolei sau prin extensie in zone ale Africii bogate in minereuri/diamante/petrol iar mai nou in Iraq) fie de un conflict latent cauzat de prezenta enclavelor de expatriati angajati ai multinationalelor in tari inospitaliere socio-cultural (cazul Arabiei Saudite sau anumite membre GCC).  Xe (fosta Blackwaters Corporation) sau AEGIS sunt alte companii notorii de acest tip, care isi extind aria de clientela la clientii privati. Lipsa unei legislatii clare internationale in regularizarea activitatii acestor companii a dus pana acum la auto-impunerea elaborarii unui cod etic intern al fiecarei companii si la discutii si conferinte pe aceste teme, in care atat actori privati cat si cei statali au fost prezenti. Romania insasi are cateva corporatii de acest gen, cea mai vizibila fiind probabil BGS. Infiintata in 1994 sub numele BARTGUARD SERVICES SRL, compania punea la dispozitie agenti de paza insotiti de caini. In 15 ani BGS s-a dezvoltat si si-a diversificat serviciile in domeniul de paza si protectie pentru firme si persoane private, dar si in domeniul interventiilor umanitare prin “Asociatia BGS pentru Situatii de Dezastre si Calamitati” – organism non-profit infiintat in 2005. Din 2002 agentii BGS au dreptul de a purta (si folosi) arma cu glont.
  5. Retelele Teroriste Internationale – probabil cel mai mediatizate  forme de organizare non-statala, acestea sunt in legatura cu unele state si sunt parte din retelele non-statale formate in jurul intereselor de trafic de arme, spalare de bani, trafic de influenta, etc. Uneori acestea ajung sa slabeasca pana aproape de dizolvare puterea administrativa a unui stat, cum este recentul caz al Yemen-ului. 
  6. Corporatiile multinationale care prin natura lor au nevoie de control teritorial, in particular corporatii extractoare de petrol si minereuri, dar si cele cu rol pregnant administrativ al populatiei (sanatate, asigurari sau si combinate cu forte de interventie).  

Astfel, modul de constituire politic al statului-natiune este reconfigurat de prezenta acestor actori. Odata cu retragerea strategica a statului-natiune din domenii sau arii geografice lasate in administrarea multinationalelor (sanatatea, asigurarile sociale sau zacamintele de resurse importante), un nou tip de stat emerge si isi incepe maturizarea: este vorba de statul-piata. Fie avem de-a face cu conglomerate economico-politice care formeaza piete comune precum UE, fie cu state care se pozitioneaza strategic in acelasi sah  economic, renuntand partial la rolul de arbitru pentru unul de jucator in scena economica globala (de cele mai multe ori prin intermediul fondurilor suverane – fonduri de investitii internationale ce apartin guvernelor). Pe de alta parte criza economica actuala cere o reinterventie a statelor, insa nu individual ci prin actiuni/masuri concertate in chiar sensul redefinirii regulilor de joc pe piata.  

Aceste transformari afecteaza direct si relatia intre stat si subiectul sau, adica cetateanul. Rolul statului-piata in relatia cu cetatenii sai este acela de a le oferi oportunitati egale intr-o situatie de consimtamant general la regulile economice (si nu bunastare, asa cum profeseaza statul natiune). In acest context vorbim despre aparitia cetateanului-consumator, cu drepturi definite in relatiile economico-politice (si nu social-politice). Acest tip de stat este inca foarte tanar, insa deja vedem emergenta si maturizarea noilor tipuri de actori paraleli acestui tip de stat si a relatiilor complicate de interdependenta create intre ele. Concurentul si echivalentul “pe piata” al “statului piata” este oferta retelelor teroriste: siguranta vietii (amenintata chiar de aceste retele) in schimbul subordonarii civile. 

Referinte:

 Bobbitt, Philip “Terror and Consent. The Wars of the Twenty-First Century”, Penguin Books 2009

 Castells, Manuel “The Rise of the Network Society” Oxford: Blackwell Publishers, 1996

 Ferguson, James “Global Shadows. Africa in the Neo-liberal World Order”, Duke University Press, 2007

 

Comentariile nu sunt permise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.