Cum au trăit familiile de români în primul trimestru din 2012: O analiză pe datele INS

De Marin Pana |sursa/ Cursdeguvernare.ro

Românii au trăit în primul trimestru al acestui an cu 862 lei pe lună de persoană, din care 687 lei venituri bănești, potrivit Anchetei Bugetelor de Familie întreprinsă de Institutul Național de Statistică.

Membrii familiilor de pensionari au beneficiat de 78% din veniturile membrilor familiilor de salariați, dar s-au situat la 140% față de gopodăriile de agricultori și 165% față de cele de șomeri ( vezi tabelul).

Se pot face câteva observații referitor la nivelul și structura acestor venituri:

1.Familiile al căror cap a intrat în șomaj sunt cele mai afectate din perspectiva nivelului de trai, deoarece veniturile lor se reduc drastic, la doar 47% față de cele de salariați.

Foarte interesant, veniturile din prestațiile sociale reprezintă doar 21,3% din veniturile totale, fiind depășite de salarii, care ajung la 38,4% și de veniturile în natură, care reprezintă 22,8%.

2.Familiile de agricultori obțin din agricultură doar 17% din venituri sub formă bănească, fiind nevoite să direcționeze majoritatea produselor drept consum de produse agroalimentare din resurse proprii (57,3%). Ceea ce reflectă suprafețele reduse pe care le lucrează, productivitatea scăzută și participarea foarte scăzută la economia de piață.

3.Contrar acreditării ideii că trăiesc doar din pensie, pensionarii obțin doar 54,4% din venituri sub formă de prestații sociale și ating aproape 17% din venituri din salarii, același nivel cu agricultorii din agricultură. Din perspectiva economiei de piață, dacă agricultorii sunt numiți ”agricultori”, atunci și pensionarii pot fi numiți ”salariați”.

4.Nici salariații nu trăiesc doar din drepturile salariale, care reprezintă 80,3% din totalul veniturilor. Pentru completare, apare ca bizar nu atât nivelul de 11,7% al veniturilor în natură cât proporția de 5,5% a veniturilor din prestații sociale. Locul de muncă ar trebui să fie cea mai bună protecție socială. Salariile reduse completate de stat sunt, de fapt, subvenții pentru locuri de muncă prea puțin productive.

5.Veniturile din mediul urban sunt cam cu o treime peste cele din mediul rural, dar în ambele cazuri veniturile din prestații sociale se apropie de un sfert din total. Diferența majoră de structură apare la veniturile salariale. Cele 63% din urban sunt acoperite pe ”sistem” 27% tot salarii și 36% autoconsum în mediul rural, ultimul procentaj fiind foarte aproape de ponderea alimentelor în coșul de consum.

6.Consumul de produse agroalimentare din mediul urban (6,5%) este mult peste nivelul veniturilor din agricultură obținute în mediul rural (4,9%). De unde rezultă că locuitorii din mediul urban practică pe o scară destul de largă agricultura iar cei din mediul rural nu prea se omoară cu producția destinată mediului urban.

 

Comentariile sunt închise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.