Articole de Immanuel Wallerstein

Despre Immanuel Wallerstein

Immanuel Wallerstein e Senior Research Scholar la Yale University şi Director al Centrului Fernand Braudel al Universităţii Binghamton. Este fondatorul uneia dintre cele mai importante şcoli şi direcţii de cercetare în sociologia calitativă contemporană, analiza sistemelor-lume. Printre cărţile sale amintim The Modern World-System (în trei volume, 1974, 1980, 1989, apărut într-o primă traducere în limba română la Editura Meridiane în 1992), Historical Capitalism (1983, 1995), Race, Nation, Class: Ambiguous Identities (cu Étienne Balibar, 1991), Geopolitics and Geoculture: Essays on the Changing World-System(1991 ), After Liberalism (1995), The Uncertainties of Knowledge (2005), European Universalism: The Rhetoric of Power (2006). În curs de apariţie în limba română, Pentru a înţelege lumea: O introducere în analiza sistemelor-lume (Cluj, Editura IDEA Design & Print, 2011).

Un iminent tsunami israelian?

Palestinienii îşi vor continua proiectul de obţinere a recunoaşterii oficiale a statalităţii la reuniunea Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite de la toamnă. Declaraţia pe care o vor solicita ar confirma existenţa statului palestinian în cadrul frontierelor din 1967, cele de dinaintea războiului israelo-palestinian. E aproape sigur că votul va fi favorabil. Ceea ce nu ştim, deocamdată, e cît anume de favorabil. Conducerea politică israeliană e conştientă de această stare de lucruri. Trei răspunsuri diferite au intrat în dezbatere. Poziţia dominantă pare a fi cea a prim-ministrului Netanyahu, care propune pur şi simplu ignorarea unei asemenea rezoluţii şi continuarea politicilor actuale ale guvernului israelian. Adunarea Generală a ONU a adoptat de multă vreme rezoluţii nefavorabile Israelului. … Continuă să citești

În categoria Enter | 4 comentarii

Dilema politică a lui Barack Obama

Preşedintele Statelor Unite e considerat a fi cel mai puternic individ din lumea modernă. Ceea ce Barack Obama învaţă în prezent, cu amărăciune, e că deţine încă o putere enormă de a face răul, însă aproape nici o putere de a face binele. Cred că înţelege acest lucru şi nu ştie ce să facă. De fapt, nu poate face prea multe. Să luăm cea mai importantă preocupare actuală – a doua revoltă arabă. Nu el a început-o. În mod evident, a fost luat prin surprindere de declanşarea sa, ca aproape tot restul lumii. Răspunsul său imediat a fost să aprecieze revolta, în mod corect, ca pericol pentru ordinea geopolitică a regiunii, deja destul de instabilă. Statele … Continuă să citești

În categoria Enter | 18 comentarii

Osama e mort: ce anume schimbă asta?

Osama bin Laden a fost ucis în Abbottabad, Pakistan, pe 2 Mai 2011, ora Pakistanului. A fost ucis de forţele speciale Seals ale SUA, printr-o operaţiune specială ordonată de Preşedintele SUA. Întreaga lume ştie asta, iar reacţiile la acest eveniment au fost din cele mai diverse. A schimbat însă această moarte ceva, undeva? Contează ea? Prima întrebare e dacă această moarte e un semn al dispariţiei al-Qaeda. E limpede de ceva vreme că al-Qaeda nu e o organizaţie singulară, ci mai degrabă o franciză. Dacă Osama a deţinut comanda vreunui grup, e vorba doar de cele aflate în Pakistan şi Afganistan. Din cîte se pare, există şi în alte părţi ale lumii structuri autonome care se … Continuă să citești

În categoria Enter | Un comentariu

Lehamite de război în Statele Unite?

Statele Unite s-au angajat în prezent în trei războaie în Orientul Mijlociu: în Afganistan, Irak, şi acum Libia. SUA deţin baze militare peste tot în lume, în mai mult de 150 ţări. Statul nord-american întreţine relaţii tensionate cu Coreea de Nord şi Iranul, şi nu a exclus niciodată acţiunea militară. Atunci cînd a fost demarat în 2002, războiul din Afganistan a fost puternic susţinut de opinia publică din SUA, şi s-a bucurat de susţinere semnificativă şi din alte ţări. La începutul său, în 2003, războiul din Irak a beneficiat şi el de susţinere comparabilă din partea opiniei publice, însă de mult mai puţină din partea altor state. În prezent, Statele Unite au intrat pînă în mijlocul … Continuă să citești

În categoria Enter | 2 comentarii

Marea distragere libiană

Miza generală a conflictului libian din ultima lună – războiul civil din Libia, acţiunea militară condusă de SUA împotriva lui Gaddafi – nu e intervenţia umanitară, şi nici rezervele de siguranţă ale petrolului, pe plan mondial. De fapt, totul e o unică mare distragere, o abatere intenţionată a atenţiei de la principala luptă politică din lumea arabă. Gaddafi şi liderii occidentali de toate culorile politice se află în acord total asupra unui lucru. Cu toţii vor să încetinească, să canalizeze, să coopteze, să limiteze a doua revoltă arabă, să oprească schimbarea pe care aceasta o poate aduce asupra realităţilor politice fundamentale ale lumii arabe şi a rolului său în geopolitica sistemului-lume. Pentru a înţelege aceasta, trebuie … Continuă să citești

În categoria Enter | 49 comentarii

Libia şi stînga mondială

Există atîta ipocrizie şi analiză confuză a celor ce se întîmplă în Libia, încît e greu de găsit un punct de pornire. Cel mai neglijat aspect e diviziunea adîncă din stînga mondială. Cîteva state latino-americane de stînga, şi în primul rînd Venezuela, şi-au afirmat sprijinul total pentru Colonelul Gaddafi. Purtătorii de cuvînt ai stîngii mondiale din Orientul Mijlociu, Asia, Africa, Europa, şi într-adevăr America de Nord, nu sînt însă deloc de acord. Analiza lui Hugo Chavez pare a se baza în primul rînd, şi de fapt exclusiv, pe faptul că Statele Unite şi Europa occidentală au emis ameninţări şi condamnări ale regimului Gaddafi. Gaddafi, Chavez şi alţii insistă că lumea occidentală vrea să invadeze Libia şi … Continuă să citești

În categoria Enter | 17 comentarii

Vîntul schimbării – în lumea arabă şi dincolo de ea

Acum 51 ani, pe 3 Februarie 1960, prim-ministrul Marii Britanii, Harold Macmillan, un Conservator, a ţinut un discurs adresat parlamentului sud-african, condus pe atunci de partidul care a elaborat apartheid-ul ca bază a guvernării. Cuvîntarea a rămas cunoscută sub numele de “discursul vîntului schimbării”. Merită reamintite cuvintele sale: “Pe acest continent bate vîntul schimbării, şi, indiferent dacă ne place sau nu, dezvoltarea conştiinţei naţionale e un fapt politic. Trebuie să îl acceptăm cu toţii ca fapt politic, pe care politicile noastre naţionale trebuie să îl ia în considerare.” Lui Hendrik Verwoerd, prim-ministrul Africii de Sud, nu i-a plăcut cuvîntarea. El a respins atît premisele cît şi concluziile sale. 1960 a fost numit mai apoi Anul Africii, … Continuă să citești

În categoria Enter | 6 comentarii

A Doua Revoltă Arabă: cine cîştigă şi cine pierde

Nota redacţiei. Începînd cu această apariţie, Criticatac (www.criticatac.ro) va prelua şi va traduce în limba română comentariile bilunare ale lui Immanuel Wallerstein. Revolta Arabă din 1916, pentru independenţa arabă de Imperiul Otoman, a fost condusă de Hussein bin Ali. Otomanii au fost izgoniţi. Marea revoltă a fost însă cooptată de britanici şi francezi. După 1945, diferitele state arabe au devenit treptat membre independente ale Naţiunilor Unite. În cele mai multe cazuri, independenţa lor a fost însă cooptată de Statele Unite, ca succesor al Marii Britanii în rolul de controlor din exterior, şi în al doilea rînd de Franţa, care a continuat să exercite influenţă în Magreb şi Liban. A Doua Revoltă Arabă mocneşte de cîţiva ani. … Continuă să citești

În categoria Enter | 5 comentarii

Problema intelectuală a democrației

Text prezentat în cadrul secțiunii ”Standardele democrației și diversitatea experienței democratice” la Forumul Politic Mondial ”Statul în epoca contemporană: standardele democrației și criteriile eficienței”, 9 septembrie 2010  Să încercăm să construim o discuție. Eu cred că problema principală a democrației – problema intelectuală fundamentală a democrației – rezidă în absența unui consens general asupra sensului termenului, și cauzele acestei stări de lucruri se ascund chiar în etimologia cuvântului. După cum se știe, noțiunea de ”democrație” își are originile în două cuvinte grecești δῆμος și κράτος – ”popor” și ”putere”. Așadar, ”democrația” ar fi ”puterea poporului”. Problemele se ivesc deîndată ce încercăm să definim ce anume avem în vedere atunci când spunem ”putere” și, respectiv, ”popor”. La … Continuă să citești

În categoria Enter | 10 comentarii