Articole de Ana Bazac

Despre Ana Bazac

Ana Bazac este profesor de filosofie la Universitatea Politehnica din Bucureşti. Cărţi: Critica politicii. (I). Elemente de epistemologie a politicii (1994), Confuzie şi speranţă (Opţiuni politice ale bucureştenilor şi unele probleme ale socialiştilor români) (1995), Reformismul socialist. Repere (1996), Anarhismul şi mişcarea politică modernă (2002), Puterea societăţii civile (2003), Geopolitică (I) Imperiul şi războiul şi Geopolitică (II) Războiul din Irak în contextul războaielor de după căderea cortinei de fier (2003), „Pacea” din Irak, după victoria decretată în 2003. Probleme internaţionale actuale (Dosare deschise şi o introducere despre comunicarea evenimentelor internaţionale) (2006). Coordonare: Comunicarea politică: repere teoretice şi decizionale (2006), Cultură şi adevăr. Studii despre filosofia lui Tudor Vianu (2007). Coordonare in colaborare: Logica şi provocările sociale. Omagiu profesorului Cornel Popa la 75 de ani (2008), Matrici filosofice şi concepte integrative. Volum omagial Angela Botez (2009), Filosofie şi cultură. In honorem Alexandru Boboc – octoginta annis (2010). Omul activ şi impersonalul "se" (Perspectivă de filosofie socială asupra unor pagini din istoria gândirii româneşti) 2010.

Există oare, și cât se întinde dreptul la opoziție?

Urgența practicii nu permite o imersiune plăcută în istoria gândirii despre dreptul la opoziție. A. Prima problemă ce trebuie neapărat clarificată este criteriul în funcție de care se stabilește dreptul sau interdicția la opoziție. După cum se știe, deși opoziții sociale au tot fost, ideea dreptului la opoziție este numai modernă. Ea a apărut ca argument al tinerei burghezii engleze în lupta împotriva puterii feudale (Locke, 1689). Peste 100 de ani a fost și pusă în constituții, dar apoi, odată cu victoria capitalismului – sistemul burgheziei în alianță cu toți cei care aveau nevoie de continuarea relațiilor de dominație-supunere – acest drept a fost învăluit într-o tăcere asurzitoare de către toate celelalte drepturi care stipulau stăpânirea … Continuarea

Publicat în Enter | Comentariile sunt închise pentru Există oare, și cât se întinde dreptul la opoziție?

Notă despre eroism

Cine sunt eroii? Dar mai întâi ce înseamnă eroism? Mitologia greacă ne ajută. Eroii au fost cei care făceau isprăvi extraordinare, ceva ce alți oameni nu reușeau. De aceea, uneori eroii erau socotiți semi-zei. Sigur că pentru a da această probă a regnului uman de a forța limite și de a sări cu succes ștachete ridicate din ce în ce mai sus de el, eroii aveau și trăsături de caracter excepționale, dar aici nu acest aspect ne interesează. De altfel, trăsăturile de caracter sunt vizibile numai în faptele (și vorbele) omului, așa că, încă o dată, eroismul este o stare în care se face ceea ce alți oameni nu reușesc, mult mai mult decât este în … Continuarea

Publicat în Enter | Comentariile sunt închise pentru Notă despre eroism

Logica și interesele de clasă

Pandemia a arătat, o dată mai mult, că până și fenomenele aparent neutre și dincolo de orice socoteli circumstanțiale – cum e logica, manifestare a raționalității umane ce, nu-i așa? e lucrul cel mai bine împărțit în lume (ne amintim de Descartes) – depind de perspectiva din care sunt emise propozițiile. Nu e de mirare, ar spune un constructivist urmaș al lui Kant, din moment ce toate cunoștințele noastre sunt idei construite de noi în minte, evident reflectând și  indiferent că ele reflectă și trebuie să reflecte realitatea dacă vor să fie luate în seamă în procesul social de cunoaștere. Bine, continuă logicianul marcat de stupoare, dar aici nu e vorba de conținutul ideilor, mereu contextual, … Continuarea

Publicat în Enter | Comentariile sunt închise pentru Logica și interesele de clasă

„Management”: 29 de ani și?

Iată că s-au încheiat 29 de ani de „democrație”. Să nu mai amintim că acest termen a subînțeles pentru inițiații de atunci „capitalismul” – în care puteau, în sfârșit, să aibă pe față cât mai mult și astfel, o putere care nu mai putea fi atinsă prin încercări ale „vulgului” de a face, într-adevăr, democrație. Lui i s-a spus doar că democrația înseamnă/aduce inerent bunăstare, că el trebuie, firește, să mai rabde puțin, dar că „acum merită” și, în orice caz, va urma binele (dacă nu altfel, prin plecarea la muncă acolo unde câinii se plimbă cu covrigi în coadă). (Și au plecat mulți, deoarece chiar ar fi murit de foame în țară, și au învățat … Continuarea

Publicat în Enter | Comentariile sunt închise pentru „Management”: 29 de ani și?

Asasinarea protestelor

Avertisment: Cele două idei, întreţesute, ale prezentului articol sunt: pericolul ca protestele să fie asasinate şi vina faţă de protestatari. Nu neagă nimeni complexitatea; analiştii au evidenţiat copios: tendințele de manipulare anti-PSD; influența celor mai crude ideologii de dreapta explicită asupra unor „purtători de cuvânt” ai protestatarilor, dacă nu asupra unor protestatari ca atare; influențe externe și socoteli geopolitice (faimoasa mână a lui Soros) prin intermediul unor telectuali pro și contra protestelor; aceleași mesaje de dreapta și naționaliste și la vajnicii apărători ai guvernului acoperite doar cu promisiuni de îmbunătățiri explozive ale salariilor și chiar ale pensiilor; toți manipulați – și protestatarii și cei pro-guvern și PSD –; deci că „nu există nici o spontaneitate a … Continuarea

Publicat în Enter | 4 comentarii

Ce facem când legile sunt „legale”, dar nu morale?

Introducere necesară (nu bla bla)   Titlul este o parafrază a unei întrebări retorice puse de un comentator de pe ziare.com în 5 februarie. Întrebarea este formulată șmecherește, dar subliniază mult mai bine semnificațiile, inclusive prin paranteza ce atrage atenția (sic – chiar așa) asupra antagonismului fundamental al legii în societatea bazată pe dominație-supunere: ce faci când legile îs legale (sic) dar nu-s morale?   Nu este aici naivitatea pe care o găsesc unii. Și legile și morala sunt istoric contextuale, și legile și morala reflectă raporturile de forțe, și legile și morala sunt despicate potrivit intereselor și locurilor sociale pe care le reprezintă. Nu există morală absolută care să judece legile. Dar ce faci atunci … Continuarea

Publicat în Enter | Comentariile sunt închise pentru Ce facem când legile sunt „legale”, dar nu morale?

Problema rămâne. Care este soluția?

Faptele: pe 17 ianuarie, DNA a anunțat că are mii de dosare mari în lucru și că o lege de amnistie sau dezincriminare ar anula condamnarea persoanelor din dosarele DNA, sau li s-ar șterge consecințele condamnării, in toate dosarele trimise în instanțe se va decide încetarea procesului penal, nu vor mai putea fi judecați, la dosarele de la DNA se vor da soluții de clasare și toate prejudiciile constatate și măsurile asiguratorii dispuse anterior „vor fi egale cu zero pentru că nu vor mai putea fi recuperate” (http://www.ziare.com/laura-codruta-kovesi/dna/kovesi-despre-aministie-achitarile-in-dosare-dna-si-viitoare-mari-dosare-procurorii-dna-isi-vor-continua-treaba-interviu-video-ii-1450446); pe 18 ianuarie a apărut proiectul de Ordonanță de urgență privind grațierea, în care se stipulează: Art. 1 (1) toate pedepsele de până la 5 ani inclusiv se … Continuarea

Publicat în Enter | 2 comentarii

O poziție liberală despre Legea Casei Regale și euforia războiului împotriva Rusiei

E vară, e cald, si dacă nu plecăm în concedii cel puțin plătim mai puțin la întreținere. Suntem foarte ocupați, așa că nu suntem atenți la toate politicile și la tot ce se întâmplă în lume. În vederea acestei neatenții a fost dezvoltată întreaga industrie media și întreaga educație socială: pentru spectacol, pentru amănunte lipsite de importanță[1], pentru zgomote, față de care la un moment dat devenim chiar surzi; pentru a deveni incapabili să legăm lucrurile prezentate mereu separat, pentru a deveni incapabili să discernem aspectele principale, pentru a considera totul un talmeș-balmeș ce nici nu merită înțeles și, în orice caz, asupra căruia nici nu avem nici o putere. Oamenii s-au obișnuit cu absurdul, iar … Continuarea

Publicat în Enter | Comentariile sunt închise pentru O poziție liberală despre Legea Casei Regale și euforia războiului împotriva Rusiei

Jaful adus la zi: responsabilitatea „specialiștilor”

La mai mult de 26 de ani de la contra-revoluția din decembrie 1989, oamenii se miră cum de distrugerea unei imense părți din avuția națională nu doar că a avut loc, dar a fost și promovată cu entuziasm și „competență” de către „specialiști”. Aceștia au umplut întregul spațiu public cu mesajele lor, și nu atât că dădeau argumente prea grozave – nu dădeau – ci, pur și simplu, nu mai era nimic altceva, atât la nivelul discursului cât și la cel al puterii politice, care să critice acest curent dominant, încât ei, oamenii simpli s-au luat după „leadership”. De sus nu au existat doar insinuări, doar sugestii, ci idei repetate fără oprire despre binefacerile proprietății private. … Continuarea

Publicat în Enter | Comentariile sunt închise pentru Jaful adus la zi: responsabilitatea „specialiștilor”

Și din nou despre criză: a cui e panica și ce ne așteaptă?

„E criză (economică), aoleu, scape cine poate”, este vestea dată în media din întreaga lume[1]: și ca și cum criza ar fi o chestiune absolut separată de războaiele oribile și de starea de război mondială. Dar de ce e criză? Lucruri deja spuse dar, iată, ce trebuie să fie reamintite Dacă legea economică fundamentală a economiei capitaliste ar fi cererea și oferta, nu ar fi criză. Dacă oamenii ar avea nevoie, să zicem, de prăjituri, s-ar face cu bucurie câte prăjituri doresc ei. Dar legea este cerere solvabilă și ofertă profitabilă: degeaba există cererea de prăjituri, dacă oamenii nu au bani să le cumpere, nici nu li se va oferi. Oamenii vor rămâne cu buza umflată, … Continuarea

Publicat în Enter | Comentariile sunt închise pentru Și din nou despre criză: a cui e panica și ce ne așteaptă?