O analiză a Cercetării românești: Competență subfinanțată și neutilizată. Cum stăm în Europa

illinois lottery

Sursa: cursdeguvernare.ro / de Marin Pana

Cu circa 25% din ponderea europeană a cheltuielilor pentru cercetare, şi aflaţi la un sfert din media europeană de PIB/locuitor, România se situează undeva la o şaisprezecime din suma cheltuită pentru cercetare raportată la numărul de locuitori.

De aceea, nu este de mirare că suntem preponderent doar mână de lucru ieftină pentru produse de medie tehnologie, concepute în altă parte.

Potrivit datelor definitive pentru anul 2010, România a cheltuit 2,4 miliarde lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, ponderea acestui tip de cheltuieli în PIB fiind de 0,47%.
Valoarea consemnată este în scădere ușoară față de anul precedent și la mare distanță de media la nivelul UE, care situată la circa 2% din PIB
.

Din păcate, ne aflăm pe locul al treilea de la coada Uniunii Europene ca interes pentru cercetare măsurat ca pondere a cheltuielilor cu acest sector în PIB. În fața Bulgariei și Slovaciei, dar în urma Greciei.

Cât despre obiectivul de 3% din PIB fixat prin Agenda Lisabona, suntem la o distanță uriașă, deși nici alte state UE nu au reușit să ajungă până la acest obiectiv.

Sumele destinate de statele UE cercetării şi dezvoltării au înregistrat creşteri modice în valori absolute pe parcursul ultimului deceniu, dar şi–au diminuat ponderea în Produsul Intern Brut cumulat sub 2%.
Asta în timp ce Japonia şi Coreea de Sud trec de 3% iar SUA se străduie să ţină pasul cu acest nivel de referinţă. Performerele UE se numesc Finlanda şi Suedia, care se apropie de 4%.

Măsurători: volumul cercetării versus eficiența utilizării

În 2011, în România, numărul salariaților care mai activau în acest sector strategic, căruia i se acordă o mare importnață în economiile dezvoltate, a fost de 39.065 persoane, cu 3.355 mai puține comparativ cu anul anterior, ceea ce înseamnă o pierdere de 8% în rândul cercetătorilor. În aceste condiții, România a reușit, totuși, să se situeze pe locul 35 în lume (vezi topul), din perspectiva volumului de realizări, măsurat convențional prin articolele de specialitate publicate.

O trecere în revistă a acestui top este edificatoare pentru relația între nivelul de dezvoltare și locul acordat cercetării în cadrul alocării resurselor pentru dezvoltarea economiei. Indicele H este indicatorul care, dincolo de volumul de noi descoperiri exprimate în articole, măsoară mai bine efectul activității de cercetare-dezvoltare asupra economiei.

Datele arată că nu este suficientă producția de rezultate științifice în sine, acestea mai trebuie să și circule, să fie preluate și transpuse în aplicații la nivelul comunității specialiștilor. Asta explică de ce, de pildă, China se află pe locul 2 ca volum dar coboară până pe locul 17 în lume ca efect al cercetării ( măsurat prin indicele H), în spatele unor țări precum Olanda, Suedia, Danemarca, Israel sau Finlanda, ce au de 20 – 30 de ori mai puține articole publicate.

Fruntași la cantitate, codași la utilizare

Similar, România prinde podiumul la volumul de cercetare în rândul țărilor din regiune, dar se plasează tocmai pe ultimul loc în ceea ce privește efectul concret al activității derulate, adică tocmai la indicele H. Pe scurt, la noi se face muncă multă cu rezultate relativ reduse când vine vorba de concretizarea descoperirilor ( vezi topul regional ).

Aflată destul de mult în spatele nostru ca volum, Ungaria are un indice H aproape dublu.

Croația, Slovacia și chiar colega noastră de integrare europeană de la sud de Dunăre obțin mai mult decât noi cu mai puțină activitate științifică. Ceea ce ar trebui să ne dea de gândit în privința organizării schimbului de idei, dincolo de volumul fondurilor alocate sau de facilitățile pe care statul ar trebui să le acorde activităților de cercetare-dezvoltare.

Altminteri, chiar dacă vom stopa cumva exodul creierelor subapreciate aici și vom face eforturi mari pe partea de finanțare, ne vom regăsi din nou cu volum mare de muncă dar cu rezultate situate la nivelul unor state precum Venezuela (care are un indice H tot de 117, dar ocupă locul 64 mondial la numărul de articole) sau Kenya ( indice H 115 și locul 66).

Deşi clamăm pe toate canalele dorinţa de a recupera cât mai rapid decalajul faţă de Occident, la nivelul indicatorului sintetic PIB/locuitor ne situăm la aproximativ un sfert faţă de media europeană (6.500 euro/loc. noi, 25.100 euro/loc. la nivelul UE 27). Practic, este imposibil să recuperăm acest decalaj într-un termen rezonabil dacă alocăm pentru cercetare-dezvoltare sume cu un ordin de mărime sub media UE și nu concretizăm prea bine în practică ce reușim să obținem în teorie cu aceste sume.

 

Comentariile nu sunt permise.

CriticAtac este o platformă care militează pentru posibilitatea exprimării libere şi în condiţii de egalitate a tuturor vocilor şi opiniilor. De aceea, comentariile care aduc injurii, discriminează, calomniează şi care în general deturnează şi obstrucţionează dialogul vor fi moderate iar contul de utilizator va fi permanent blocat.