„Ţigănie” ce a văzut Bruxelles. Insuportabila uşurătate a prejudecăţilor despre romi

Azi, 24 iunie, Consiuliul European reunit la Bruxelles adoptă Strategia Cadru pentru Integrarea Romilor,  menită să ghideze statele membre UE în formularea şi implementarea unor strategii naţionale de incluziune, părţi integrante ale obiectivelor Europa 2020. Rezoluţia a fost iniţiată de Livia Jaróka, prima femeie romă membră a Parlamentul European, şi votată mai întâi în Parlamentul European, apoi adoptată de Comisia Europeană în aprilie 2011. Guvernul României lucrează în prezent pe strategia naţională pentru 2011-2020.

Pare un deja-vu. România a formulat încă acum zece ani o strategie naţională pentru incluziunea romilor, în zelul pregătirii pentru accederea în UE. A creat şi câteva instituţii menite să o pună în aplicare (Agenţia Naţională pentru Romi cu birourile sale regionale, funcţiile de mediator sanitar şi mediator şcolar pentru comunităţile de romi, mecanismele de acţiune afirmativă din universităţi  etc.). Dar sistemul a rămas subfinanţat şi fragmentat, conducând la o situaţie de„incluziune adversă”, în care romii ajung să beneficieze doar de prestaţii infime şi măsuri de protecţie socială superficiale, care nu le conferă şanse reale, dar „justifică” etichetele de „abuz şi dependenţă de prestaşii sociale”. Şi aceste etichete circulă gratuit, cu un bonus de criminalizare a cerşitului şi creere de tensiuni identitare complexe pentru „românii adevăraţi” şi respectabili stabiliţi în străinătate.

România expulzează romii prin indiferenţă faţă de condiţia lor de dezavantajare istorică, plecând capul docil faţă de recomandările internaţionale, dar stând cu mâinile-n buzunar când vine vorba de implementare. În raportul lansat ieri, Amnesty International comdamnă nepăsarea autorităţilor române faţă de condiţiile inacceptabile de locuire în care îşi duc viaţa multe familii de romi. Baia Mare, Bucureşti, Miercurea Ciuc, Tulcea şi Cluj sunt câteva municipalităţi explicit menţionate.

Clujul prezintă poate cel mai clar simptoamele discursului duplicitar. Aspiră să fie „capitală culturală Europeană” în 2012 (foto ©Protokoll), dar se comportă în stil KKK în materie de multiculturalism. Găzduieşte International Romani Art Festival, dar promovează „Festivalul îngheţatei” (?!) pe site-ul oficial al Primăriei. Construieşte „locuinţe sociale”, dar în afara oraşului, lângă groapa de gunoi, şi mută acolo familiile sărace „de ţigani” care locuiau în zonele centrale. Semnează încă în 2004 acorduri cu organizaţii de caritate care să construiască locuinţe improvizate pentru cei fără un acoperiş, ca apoi să declare, mână-n mână cu CFR – Regionala Cluj, că familiile respective ocupă abuziv terenul pe care au fost construite casele lor. Semnează un memorandum de înţelegere cu UNDP pentru îmbunătăţirea situaţiei locative a familiilor dezavantajate din Cluj, ca apoi să tergiverseze demararea acţiunilor prevăzute în memorandum.

În acest răstimp, nea’ Titi, vocea familiilor mutate peste-noapte de pe str. Coastei la Pata-Rât, suferă un infarct şi este internat în spital. Temperatura urcă de la -20°C, cât era în decembrie, la +35°C, iar pe dealul golaş, impregnat cu sulfuri, unde au fost construite „locuinţele sociale” sunt slabe şanse să prindă rădăcini vreun copac. Oamenii ştiu prea bine că nu au alternativă. Întrebarea este „cine urmează?” – şi famiile de pe str. Cantonului, chemate în instanţă pentru 1 iulie, se gândesc cu groază la răspunsul cel mai probabil.

Note de subsol:

Nota 1: În data de 10 iunie 2011, Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC) a organizat vizita internaţională de lucru „Getting closer – EU strategy for Roma and local realities”, deschizând un dialog faţă-în-faţă între parteneri europeni, naţionali şi locali, şi comunităţile marginalizate de romi din Cluj. Întâlnirea a avut loc la Pata Rât, o zonă unde trăiesc în condiţii extrem de precare cca 2,000 de persoane, majoritatea de etnie romă. Citiţi detalii…

Nota 2: Membrii gLOC au sesizat oficial Primăria Cluj-Napoca, Compania Naţională de Căi Ferate SA Bucureşti, Regionala CF Cluj, Judecătoria Cluj-Napoca şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în legătură cu aspectele legale, morale şi sociale grave ale posibilei evacuări forţate a celor peste 120 de familii care locuiesc pe strada Cantonului, Cluj. Un asemenea demers încalcă drepturile fundamentale ale omului recunoscute de Organizaţia Naţiunilor Unite.
Dacă instanţa acceptă revendicările, evacuarea poate fi demarată în 1 iulie 2011.
Petiţia pentru Prevenirea Evacuării Forţate a celor 120 de Familii de pe str. Cantonului, Cluj

 Text scris de echipa Gloc.