„Pentru doi copii români, ai căror părinţi muncesc în Austria, statul austriac oferă lunar aproximativ 300 de euro. Suma aproape corespunde unui salariu mediu din România. De ce să nu le plătim o alocaţie precum cea din ţara lor?“, a spus ministrul austriac de externe Sebastian Kurz, conform Mediafax, care citează publlicaţia austriacă Die Krone. În joc ar fi o sumă de 11 mil. euro pe an.
Aceasta este cea mai şocantă măsură propusă până acum de vreun guvern occidental la adresa cetăţenilor români, în condiţiile în care austriecii au ajuns să deţină în România tot petrolul şi jumătate din rezervele de gaz (prin OMV Petrom), 25% din sistemul bancar (prin BCR şi Raiffeisen), 25% din piaţa de asigurări (prin Uniqa şi Vienna Insurance Group la Omniasig/Asirom) şi să ocupe 70% din piaţa de prelucrare a lemnului brut prin Egger şi Schweihoffer. În plus, austriecii cumpără pe bandă rulantă mii de hectare de teren agricol în România, profitând de preţurile de doar 3.000 -4.000 euro hectarul, de 10 ori mai mici decât în Austria. Austriecii domină sau au poziţii puternice în multe alte sectoare din economia românească precum industria zahărului prin Agrana, producţia de cărămizi prin Wienerberger sau construcţii prin Strabag.
În total, firmele austriece au desfăşurat afaceri în România de circa 18 miliarde de euro în 2014 şi au obţinut profituri de 2 miliarde de euro.
Toate aceste afaceri şi investiţii nu ar fi fost posibile fără libera circulaţie a capitalului garantată de aderarea României la Uniunea Europeană, care însă prevede şi libera circulaţie a forţei de muncă. Însă în condiţiile în care cetăţenilor români li se va refuza un drept garantat pentru cetăţenii austrieci şi se pune problema „Austria pentru austrieci“, pasul doi după alocaţii diferenţiate pentru copii ar putea fi salarizarea diferenţiată pentru cetăţenii români în Austria, la nivelul salariului minim din România, de 200 de euro pe lună, faţă de 1.200 de euro în Austria.