Articole din: iunie 2020

Economia politică a învățământului superior în limba maghiară din România (II)

În prima parte a textului am arătat cum s-a edificat învățământul superior de stat în limba maghiară după 1989, urmărind contextul istoric, semnificația universității maghiare în cadrul proiectului de construcție națională minoritară, și luptele politice purtate de UDMR cu guvernanții români. În această parte voi investiga modul în care s-a format rețeaua privată de învățământ superior în limba maghiară, după care analizez efectele neoliberalizării asupra UBB, în contextul scăderii numărului de studenți și al competiției din partea Sapientiei. Voi încheia discutând fractura intra-etnică din sistemul de învățământ superior în limba maghiară și voi sugera o posibilă direcție de acțiune. (continuare) 2. Construcția sistemului de învățământ superior maghiar privat În 1999, Legea Învățământului modificată a închis posibilitatea … Continuă să citești

În categoria Enter | Comentariile sunt închise pentru Economia politică a învățământului superior în limba maghiară din România (II)

Economia politică a învățământului superior în limba maghiară din România (I)

În acest text în două părți urmăresc parcursul cererii minorității maghiare de a obține o universitate de stat separată în limba maghiară. Deși a fost unul dintre obiectivele principale ale politicii de edificare a societății minoritare maghiare din România după 1989, până în prezent nu a fost realizat. Voi desface câteva din firele sale social-istorice, evidențiind valoarea de simbol a universității publice maghiare, și voi examina felul în care s-a constituit sistemul actual de învățământ superior în limba maghiară din România. În ciuda impulsului viguros cu care elita maghiară a revendicat inițial universitatea maghiară de stat, și în ciuda faptului că legea educației acum permite un nivel substanțial de autonomie, învățământul superior în limba maghiară și-a … Continuă să citești

În categoria Enter | Comentariile sunt închise pentru Economia politică a învățământului superior în limba maghiară din România (I)

Patrimoniul industrial transilvănean: căile ferate și ruinele lumii habsburgice (I)

Pentru Florin Faje (1984 – 2020), în memoria cercetărilor și pasiunii lui pentru antropologia infrastructurii publice. Frumoasele castele și conace ce împânzesc dealurile din Transilvania se află într-un stadiu avansat de degradare și o dată cu ele se prăbușește o însemnată parte a istoriei acestei regiuni. Statul le-a inventariat și clasat ca monumente istorice, dar apoi le-a lăsat să se degradeze mai departe. Patrimoniul industrial transilvănean se află într-o situație similară. Dacă însă în cazul clădirilor istorice ne desparte o distanță suficient de mare pentru a proiecta asupra lor un imaginar turistic și a exotiza un trecut fascinant, oferindu-le acestora o valoare patrimonială, în cazul clădirilor industriale multe dintre ele nici măcar nu ajung să fie … Continuă să citești

În categoria Enter | Comentariile sunt închise pentru Patrimoniul industrial transilvănean: căile ferate și ruinele lumii habsburgice (I)

Există oare, și cât se întinde dreptul la opoziție?

Urgența practicii nu permite o imersiune plăcută în istoria gândirii despre dreptul la opoziție. A. Prima problemă ce trebuie neapărat clarificată este criteriul în funcție de care se stabilește dreptul sau interdicția la opoziție. După cum se știe, deși opoziții sociale au tot fost, ideea dreptului la opoziție este numai modernă. Ea a apărut ca argument al tinerei burghezii engleze în lupta împotriva puterii feudale (Locke, 1689). Peste 100 de ani a fost și pusă în constituții, dar apoi, odată cu victoria capitalismului – sistemul burgheziei în alianță cu toți cei care aveau nevoie de continuarea relațiilor de dominație-supunere – acest drept a fost învăluit într-o tăcere asurzitoare de către toate celelalte drepturi care stipulau stăpânirea … Continuă să citești

În categoria Enter | Comentariile sunt închise pentru Există oare, și cât se întinde dreptul la opoziție?