Două dintre cele mai mari bănci pentru dezvoltare au întrebat peste 38.000 de familii cum au fost afectate de criză . Potrivit unui raport publicat miercuri, aproximativ 70% dintre respondenţii din Europa de Est şi Asia Centrală au declarat că au fost nevoiţi să-şi reducă cheltuielile pentru sănătate şi produse alimentare de bază din pricina crizei economice mondiale.
Femei cărând bidoane cu apă în apropierea satului Gargara, aflat la 110 km sud de capitala Tajikistanului, Dushanbe. O treime dintre respondenţii din aceastăţarăasiatică au declarat că cel puţin un membru al familiei lor şi-a pierdut slujba în urma crizei. Foto: Stringer/Reuters
Sondajul Viaţa în Tranziţie, realizat de două dintre cele mai mari bănci pentru dezvoltare din lume – Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Mondială – a chestionat membrii a peste 38.000 de gospodării din 29 de ţări ale Asiei, Europei Centrale şi de Est, şi din cinci ţări vest-europene – Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Suedia. Unele dintre principalele întrebări la care a căutat să răspundă studiul au fost: Cum au făcut oamenii faţă crizei economice? Mai au ei încredere în viitor? Sunt mulţumiţi de viaţa lor?
“Economiile de tranziţie” ale Europei Centrale şi de Est au fost unele dintre cele mai afectate de restrângerea creditării: în întreaga regiune, PIB-ul a scăzut cu până la 5,2%, salariile muncitorilor au fost reduse, mulţi şi-au pierdut slujbele, iar sumele trimise de cei plecaţi la lucru în străinătate s-au diminuat. “Această răsturnare de situaţie s-a produs după un deceniu de creştere susţinută, care a îmbunătăţit considerabil condiţiile de viaţă ale populaţiilor aflate în tranziţie: între 1999 şi 2006, peste 55 de milioane de oameni au scăpat de sărăcie,” precizează raportul.
În opt ţări - Croaţia, Letonia, Lituania, Muntenegru, România, Slovenia, Turcia şi Ucraina – peste jumătate dintre cei intervievaţi au declarat că unuia dintre membrii familiei lor i-a fost redus salariul ca urmare a crizei. O treime dintre respondenţii dinLetonia,MacedoniaşiTajikistanau declarat că unul dintre membrii familiei lor şi-a pierdut slujba.
Pentru a se descurca, unii şi-au luat încă o slujbă sau au lucrat ore suplimentare. Alţii şi-au redus cheltuielile. Potrivit studiului, cele mai sărace dintre familii, aproape o treime dintre subiecţi, erau înclinate să-şi diminueze cheltuielile pentru sănătate sau produse alimentare de bază, precum laptele, fructele, legumele şi pâinea. Familiile mai înstărite, însă, tind să facă economii la produsele de lux, sau să se împrumute de la prieteni şi rude.
Deasemenea, anchetatorii au vrut să afle cât de mulţumiţi erau oamenii de vieţile lor şi cât de încrezători erau în viitor. Între altele, oamenii au fost întrebaţi cât de corupte considerau că sunt instituţiile publice ale ţărilor lor, sau cât de răspândite sunt mita şi alte forme “neoficiale” de plată. Cei mai mulţi respondenţi consideră că nivelul corupţiei nu a scăzut.
Iată câteva dintre punctele de interes ale raportului:
- 30% dintre intervievaţi au declarat că unuia dintre membrii familiei lor i-a fost redus salariul, iar 17% că şi-a pierdut slujba.
-Aproape 25% au supravieţuit crizei luându-şi o a doua slujbă, sau lucrând peste program.
-În comparaţie cu o anchetă anterioară, realizată în 2006, nivelul de satisfacţie al populaţiei nu s-a modificat semnificativ. Studiul arată că 42,7% dintre cei intervievaţi s-au arătat mulţumiţi de vieţile lor, în comparaţie cu cei 44,2% din 2006.
-Suedia şi Germania au cele mai înalte niveluri de satisfacţie, urmate deTajikistan–ţaracu cel mai mic PIB pe cap de locuitor. Familiile din România se declară cele mai nemulţumite de viaţa pe care o duc.
-Încrederea generală în viitor a scăzut de la 55% la 49%, deşi locuitorii regiunilor din Asia, Europa Centrală şi de Est par să fie mai optimişti decât cei din cele cinci ţări vest-europene studiate.
-Uzbekistanul pare cea mai optimistă dintre ţările studiate, cu 80% dintre respondenţi declarând că au încredere într-un viitor mai bun.
-În niciuna dintre ţările studiate, cei intervievaţi nu par să fi observat o scădere semnificativă a nivelului corupţiei. Cele mai corupte instituţii sunt considerate a fi poliţia rutieră, instanţele civile şi autorităţile din domeniul sanitar.
Subiecţii au fost chestionaţi cu privire la susţinerea pe care o acordă economiei de piaţă şi democraţiei, dar şi cu privire la încrederea pe care o au în bănci, instituţii financiare şi investitori străini. Pentru BERD, studiul demonstrează relativa rezistenţă a economiilor de tranziţie. Instituţia cu sediul la Londra, aflată, în acest an, la cea de-a 20-a aniversare, are ca obiectiv stimularea tranziţiei către economiile bazate pe piaţa liberă, promovarea iniţiativelor private şi a antreprenoriatului în ţările pe care le împrumută, şi utilizează informaţiile rezultate în urma anchetei pentru alcătuirea programelor sale.
“Privind către viitor, avem motive de speranţă,” spune ancheta. “În pofida şocurilor, de-a lungul următorilor patru ani, familiile aşteaptă o îmbunătăţire a poziţiei lor sociale. Experienţele prin care au trecut în timpul crizei sugerează faptul că nişte mecanisme de siguranţă socială mai eficiente şi mai precise ar putea contribui la susţinerea şi mai larga distribuire a beneficiilor unei creşteri anticipate.”
Mai jos, am extras câteva date esenţiale, punându-le alături de rezultatele anchetei din 2006 (în care cele cinci ţări vest-europene nu erau incluse). Le puteţi descărca aici.
Data summary
| Percent who say they are satisfied with their lives
Click heading to sort table. Download this data |
||
| Country | 2006 | 2010 |
Note: Percentage of satisfied people includes respondents who strongly agree or agree with the statement, “All things considered, I am satisfied with my life now”Source: EBRD, Life in Transition survey, 2011 |
||
| Albania | 43.9 | 39.1 |
| Armenia | 25.6 | 22.0 |
| Azerbaijan | 25.9 | 42.1 |
| Belarus | 66.9 | 51.1 |
| BiH | 28.0 | 32.4 |
| Bulgaria | 29.1 | 33.5 |
| Croatia | 55.0 | 47.7 |
| Czech Rep. | 53.7 | 53.8 |
| Estonia | 64.7 | 53.6 |
| FYROM | 26.7 | 32.6 |
| France | 71.4 | |
| Georgia | 22.2 | 24.7 |
| Germany | 75.8 | |
| Hungary | 25.7 | 18.9 |
| Italy | 50.2 | |
| Kazakhstan | 52.9 | 51.8 |
| Kyrgyz Rep. | 58.8 | 49.7 |
| Latvia | 54.2 | 37.5 |
| Lithuania | 52.4 | 34.3 |
| Moldova | 27.9 | 30.2 |
| Mongolia | 38.9 | 54.1 |
| Montenegro | 28.8 | 42.3 |
| Poland | 49.7 | 56.0 |
| Romania | 32.7 | 18.1 |
| Russia | 44.4 | 43.4 |
| Serbia | 26.1 | 29.9 |
| Slovak Rep. | 58.4 | 51.5 |
| Slovenia | 71.5 | 60.5 |
| Sweden | 89.4 | |
| Tajikistan | 67.7 | 73.4 |
| Turkey | 44.0 | 50.3 |
| UK | 72.3 | |
| Ukraine | 37.4 | 30.0 |
| Uzbekistan | 68.5 | 65.8 |
Traducere: ALexandru Macovei
Din ultimul grafic, se vede ca romanii sunt cei mai nemultumiti de viata lor, cu 18.1%… Cred ca este nevoie de o analiza profunda a felului in care se promoveaza politici neoliberale, care nu ajuta decat la imbogatirea unui procent infim al populatiei.
Suntem cu totii constienti de probleme, insa nu cred ca putem face prea mult la nivel politic, mai ales in contextul globalizarii. Eu nu inteleg de ce continuam in ritmul asta? Efectiv vom fi condamnati la sclavie…
1. Majoritatea companiilor private sunt straine, nu au niciun interes pentru a ajuta saracii.
2. Privatizarile au avut partea lor buna, insa e momentul sa schimbam macazul si sa ne gandim cu adevarat ce a insemnat fraza “prin noi insine” (uitati-va la America de Sud care face exact acest lucru).
3. Imprumuturile ne leaga efectiv de ‘glie’ pentru multi multi ani. FMI-ul si alte institutii similare lucreaza cu oameni profesionisti, a caror misiune este sa proiecteze niste statistici care sunt fanstamagorice, insa care nu duc decat la si mai multa datorie. Cu totii lucreaza stiind exact ceea ce fac. Privatizarea PETROM este un exemplu elocvent. Acum, FMI-ul isi doreste si zacamintele presupuse de la Barlad.
4. Vorbim de reformarea statului… Ce reformare? Ce reforma ucide clasa de mijloc, saraceste populatia si ii imbogateste si mai mult pe bogati? Unde sunt locurile de munca in aceasta reforma? Unde este cresterea calitatii serviciilor? Unde sunt profiturile companiilor de stat? Unde este infrastructura? Unde este educatia? Daca vorbim de reforma, sa vorbim pe caz.
Statisticile de mai sus ne arata situatia reala. Europa de Est, Asia centrala si zona sub-sahariana sunt cele 3 mari zone din lume unde din 1990 si pana astazi, numarul persoanelor care traiesc sub limita saraciei a crescut. Restul Asiei, al Europei, America latina – toate aceste zone au crescut economic, numai noi ne afundam. Este momentul sa regandim acest capitalism salbatic, extrem de medieval, bazat exclusiv pe exploatare.
“acest capitalism salbatic, extrem de medieval, bazat exclusiv pe exploatare” sta la baza cresterii oriunde in lume, si in “Restul Asiei, al Europei, America latina “(cateva exceptii doar,China nu e exceptie, tot asa a ajuns!!)!!!
in china e economie dirijata de stat. la fel ca in restul asiei: coreea, taiwan, etc.
intrebarea se pune: din ce pestera de maimutzoi salbatici ai aparut tu?
eu am aparut in capitalismul “ala salbatic” pe care nu-l intelegi tu-dar nici nu trebuie,”cainii latra, caravana trece”!!
Economia CHINEZA e dirijata, 21% e detinuta de “straini/companii”!!!!(citeste Times).Ca n-o fi prost, chiar ptr sclavii aia, americanu sa-si trimita acolo gratis tehnologia…
antena 3 e in mare parte responsabila de acest lucru! si sa nu credeti ca am aruncat aici doar asa, o chestie…
Pingback: România, noi cifre. Un filmuleţ esenţial cu Grecia « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET
@Ona
“Privatizarile au avut partea lor buna”?
Care? ca as vrea si eu sa stiu.
@redactia
Intr-adevar, e ciudat ca uzbecii sunt asa de optimisti. Sau ca moldovenii sunt mai multumiti ca noi. Apropo de uzbeci, mie mi s-ar parea mai degraba ca datele nu sunt demne de incredere. Cine stie cum s-or fi luat ele, acolo e o dictatura Ubu-esca, ca in Turkmenistan sau Kazahstan. Poate daca s-ar fi pus intrebarea nord-coreenilor, 90% ar fi raspuns ca sunt multumiti…
@gheorghitazbaganu,
da in uzbekistan e o dictatura (la fel ca in Kazakhstan, Turkmenistan, Tajikistan), dar asta nu inseamna ca oamenii nu ar da raspunsuri sincere. nu stiu ce aveti in minte cand va referiti la dictatura din Uzb. si la oamenii speriati. nu e coreea de nord. nu e 1984. in mod normal oamenii vorbesc deschis despre nemultumirile lor (e plin netul de filme documentare despre asta).
in fine, datele astea sunt absolut subiective. e vorba de perceptia subiectiva. dar, totusi e interesant sa te uiti peste niste date macro economice ale Uz. acum cativa ani oamenii de la FMI si banca mondiala discutau suparati despre ‘the uzbek growth paradox’. Karimov nu a acceptat sa impuna reformele cerute de FMI. in loc sa faca implozie, asa cum au prevazut FMI, uzbekistanul a avut cea mai mare crestere din fostele tari sovietice. a fost prima tara care a recuperat PIBul din 89. oricum, Uz. e o poveste tare interesanta.
Posibil, informatiile mele sunt de la un matematician uzbek, prieten al meu, Ibrahim Rahimov, emigrat acum in Arabia Saudita , unde sufera, fiindca nu este un tip religios, care il uraste pe Karimov asa cum l-am urit noi pe Ceausescu. Mie mi se pare ca o dicatura ca astea din Asia Centrala este mult mai rea decit fosta dictatura sovietica – macar aia era luminata. Promit sa il mai intreb despre situatia din Uzb.
Crizele capitalismului se lasa cu saracie. Crizele socialismului se lasa cu gropi comune. Prefer raul cel mai mic.
Adica in capitalism nu sunt gropi comune? Poate in “occident” (din care se pare ca facem si noi parte acum cu NATO-istii nostri). Ca aici, in lumea “civilizata” capitalista se fac bani buni si din gropi…individuale. Dar in razboaiele capitalistilor din orient…se fac mai multi bani din distrugeri si reconstructii, deci gropile comune pot exista linistite, ca oricum mercenarii din mass-media le ignora.
Deci renuntati la lozinci de doua parale ca a aparut internetul