TEMA: Protestele din ianuarie 2012
Cine-s huliganii, cine-s nenorociții, cine a devastat centrul Bucureștiului? Aseară am nimerit în mijlocul luptelor de stradă, m-am ferit de bolovani, am înghițit o canistră de gaz lacrimogen, am fugit de jandarmi, era să fiu linșat de niște cetățeni. Și am descoperit cu stupoare răspunsul: sunt chiar “generația adormită”, tinerii apatici, ăia care o ard prin cluburi și salvează lumea cu un like. De data asta au salvat-o agitând pumnii spre jandarmi, ridicând baricade și aruncând bucăți de borduri.
Sună ciudat, după ce auzim pe toate canalele că e vorba doar de niște huligani, ultrași, puși de dracu’ știe cine să strice frumusețe de protest pașnic. Primele lupte au fost provocate, într-adevăr, de un astfel de grup. Atunci jandarmii au intrat în ei și i-au împins spre Piața Unirii. Și s-a petrecut ceva bizar.
Pe la 9.30, o rumoare străbătea Piața Universității. Cică la Unirii e adevăratul scandal, acolo e pizdeala cu jandarmii. N-aveam nici un chef de asta, mi se părea un protest ultra-obosit și manipulat, dar ceva m-a împins spre locul ăla. Și nu eram singur.
O mulțime de grupulețe se desprind din masa strigătoare de Jos Băsescu, trec prin pasaj și se unesc într-un torent de oameni alimentat de pe toate străduțele Centrului Vechi. Pe la lupoaică nu mai putem trece, e un cordon de jandarmi. Un tip stă în fața lor și le strigă-n caschete: “Băi, eu nu ieșeam dacă aveam cu ce s-o hrănesc pe fiică-mea!” Ocolim pe străduțe, unde-i plin de polițiști locali foarte chill, și găsim o breșă abia pe la Hanul lui Manuc.
“What the fuck?!”
Când ajung la Unirii rămân paralizat și mi se face pielea de găină. În mijlocul străzii sunt două focuri mari, în depărtare se ridică o coloană de fum, dinspre mcdonalds se aud bubuituri ca la bombardament și, oh, țipetele îngrozitoare…
O trupă de jandarmi costumați ca țestoasele ninja trec în fugă pe lângă mine. În stația lor strigă unul să intre în nuștiuce poziție de luptă în față la H&M… Băi, ești nebun? În București?! Văzusem prin Londra chestii din astea, dar aici? “What the fuck?!” urlă unul de pe trotuar, oglindindu-mi gândurile.
O rup la fugă în urma jandarmilor, trecem pe lângă al doilea foc, unde fac un mic ocol ca să dea niște pulane pe spate unora care traversau strada, apoi se unesc cu altă trupă și fac un rând pe toată strada în fața magazinului Unirea. Pornesc spre Tineretului bătând cu pulanele în scuturi. La ieșirea din pasaj îi întimpină pietrele. Niște băieți cu fulare pe față ies de după un bloc și bombardează.
Ei răspund cu două focuri de gaze lacrimogene și câteva artificii care aruncă scântei în toate părțile, feeric, ca la revelion. Deci astea erau bubuiturile, mă gândesc ușurat, dar nu apuc să duc gândul până la capăt că trebuie să mă bag pe după o mașină, să nu mă ia noul val de pietre.
“We are fucking angry!”
Jandarmii se retrag. La o sută de metri de ei, în față la millenium bank, câțiva băieți devastează stația de autobuz. Sparg toate geamurile cu niște lemne groase. Dacă i-ai vedea pe stradă, mai că le-ai cere meditații la matematică. Ochelari, păr frumos pietănat, helănci vintage, haine de ieșit la terasă.
Fugăriții din toate colțurile pieței profită de retragerea jandarmilor și se strâng în intersecția de la mcdonalds. Gonesc cu pietre și ultima mașină de jandarmi, apoi izbucnesc în urale care țin minute-n șir. Arafat! Libertate! Jos nenorociții! Parcă sunt hipnotizați, se plimbă zâmbind, ca la revelion.
Sunt vreo 300 de oameni.Hipsteri, cocalari, roacheri dubioși, lumea pestriță pe care o vezi de obicei pe Lipscani. Ei sunt publicul țintă al companiilor, consumatorii ideali. Doar că acum nu mai consumă, ci distrug. “We are fucking angry!” strigă unul când mulțimea pornește înapoi spre Universitate, adunând provizii de pietre de pe jos.
“Lasă pozele, ia o piatră!”
În mulțime intră și o ceată de squatteri de la clădirile din jur, ofticați că au mâncat bătaie de la jandarmi mergând liniștiți pe-o străduță. I-au văzut că-s țigani… Iar în prima linie sunt mult-huliții ultrași, vreo 10 oameni la prima vedere. Nu i-ai recunoaște după haine, că și eu am geacă neagră și fes pe cap și fularul tras pe nas să mă apăr de lacrimogene. Dar se vede că sunt mai organizați, știu cum se mișcă jandarmii, sunt singurii cu experiența confruntărilor.
La intersecția cu strada Colței dăm peste jandarmi. Tocmai se băteau cu unii și când au văzut mulțimea s-au retras în fața spitalului. Au făcut un cordon lung cât toată strada și ne întâmpină cu două canistre de gaz și niște artificii superbe. Băieții ripostează cu pietre și se apucă să construiască baricade. Gardurile dintre benzile bulevardului se umplu, unul câte unul, cu un ciorchine de flăcăi care le hâțână până când cad, apoi le aruncă în baricade ca într-un baraj de castori.
“Inculții ăștia au pus jandarmii pe noi!”
Cei mai din spate găsesc alte activități recreative. Un tip scrie cu șprei de vopsea neagră o LIBERTATE mare cât toată strada. O fată cu desagă “Hello Kitty” mai are puțin și izbucnește în plâns când îi spune prietenului “Ăsta nu pleacă, mă, orice-am face!” În spatele lor, un tip îmbrăcat elegant, cu o plăsuță în mână, ridică o piatră colțuroasă și o mângâie în pumn, îi cercetează textura, de parcă ar fi un obiect extraterestru. Câțiva băieți discută politică. “Ăștia n-au pic de cultură, mă, inculții ăștia au trimis jandarmii pe noi!” Arată fix ca studenții care au ocupat Facultatea de Istorie cu ceva timp în urmă. Cu toții călcăm pe un covor de flegme, la care contribuim cu sârg de fiecare dată când primim cadou gaze lacrimogene.
E ușor să spui că suporterii sunt de vină, dar protestatarii erau extrem de diverși. Și cei care agitau pancarte, și cei care aruncau pietre. La statuia de la Universitate era un grup de hipioți cu un carton pe care era desenată doar o inimă mare. La Rosetti era un grup de suporteri care spărgeau geamurile unei dacii MAI, iar la zece metri de ei stăteau hipsteri ochelariști anticapitaliști, care opreau mașinile și urlau “Unde mergeți?! Dați-vă jos și protestați!”
Poate au fost cu toții provocați și manipulați. Dar pe străzi plutea furia lor, la fel de reală ca gazele lacrimogene. Furia pe corupți, pe incompetenți, pe sistemul care-și bate joc de ei și-i alungă din țară. Furia asta nu era falsificată. Și oamenii învățau cum să arunce gazul lacrimogen înapoi spre jandarmi cu naturalețea cu care au învățat să joace Farmville.
“Băăi, tâmpiților, lăsați jurnaliștii!”
Înapoi la Colței, situația devine disperată. Protestatarii au rezistat la câteva asalturi, dar acum jandarmii se apropie și din partea cealaltă, dinspre Unirii. “O să ne prindă, bă, la mijloc, ca pe o pizdă!” strigă un tip desfigurat de deznădejde. Totul devine mai brutal. Se sparg panourile publicitare. Stația de autobuz de la Sf. Gheorghe e făcută varză. Cu bâte, cu pietre, cu fiare de pe jos. Unul s-a cățărat pe chioșcul de ziare și smulge o cameră de supraveghere, apoi o zdrobește în urale. Scandările devin mai radicale. “Să-i futem și pe ăștia de la antene, că fac milioane pe spatele nostru!”
Brusc, un tip își dă seama că eu am o cameră în mână și alta pe cap și am filmat absolut tot. Se repede la mine și alții îl urmează. “Bueey, sunt jurnalist!” apuc să strig până să se proptească băieții în pieptul meu, îmbrânceli, unul sare la camera de pe cap, i-o smulg înapoi, îi dau un brânci, fac un salt în spate și apar alți oameni care mă apără – “Băăi, tâmpiților, lăsați jurnaliștii!”
“Să plângă mama? Să plângă mă-ta, băă!”
Le urez an nou fericit salvatorilor și o tulesc pe străduțe, ocolind jandarmii care tocmai înaintau lovind cu pulanele-n scuturi. E momentul perfect pentru o retragere, pentru că de data asta intră bine de tot în ei. Ministrul de Interne a făcut o celulă de criză, se trimit întăriri, trupele SPIR împânzesc centrul.
Vizavi de Cercul Militar, într-un gang de lângă pizza hut, stau ghemuiți pe asfalt zece tineri înconjurați de mascați. Nimeni nu mișcă, parcă-s zece pui congelați. Un mascat urlă la ei agitând pulanul: “În mine arunci cu pietre, mă? Să plângă mama?! Să plângă mă-ta, băă!” Atunci mă vede cu aparatul și se repede cu pulanul la mine. Îi bag în față o legitimație de presă și se mai înmoaie, lasă pulanul mai jos și-mi dă doar un brânci cu bicicletă cu tot.
Gustave Le Bon în acțiune
Ajung într-un bar din centrul vechi, unde s-au strâns mai mulți jurnaliști să discute ce dracu’ s-a întâmplat. La masă cu noi stă și unul dintre cei descriși ca ultrași la TV. “A fost rupere, frate! Gustave Le Bon în acțiune!” Mai ia o gură de bere și adaugă zâmbind: “Oare cât costă reclama la detergent în prime time-ul revoluției?”
La unu jumate noaptea plec spre casă. Bulevardul Brătianu e lună, romprestul lucrează de parcă sunt geloși pe SMURD, abia dacă-ți mai dai seama că s-a întâmplat ceva. Parcă a bătut vântul un pic mai tare.
Curvele sunt la post pe marginea bulevardelor și, trecând pe lângă ele, îmi amintesc amuzat de replica ce m-a scos din multe încurcături în noaptea asta: “Îmi fac doar datoria!”
Îmi fac doar datoria.
Sursa: http://vlad.ursulean.ro/
Foarte savuros, antrenant, ironic. Vlad, ești probabil ultimul mohican al reportajului!
Chiar dacă a pus-o de la el, faza cu reclama la detergent (mi-a placut cel mai mult) e ca o concluzie amară ce face scurtcircuit consumierismul.
De, ce sa zic. Rau e poporul cind se rascoala!
Fugariti din toate pietele, uniti-va!
E chiar o enigma sociologica, cine e subiectul revoltat sub cagula? Dar “ce conteaza cine vorbeste?”
Adevarurile, nu identitatea conteaza. Ar trebui sa fim cu totii “sub masca” (Foucault, Deleuze). Sau, daca preferati, sub “valul de ignoranta” (Rawls).
Exact ce trebuia in propaganda asta generalizata contra vandalilor ce i-au atacat pe sfintii jandarmi…
Dar grija cu fotografiile, le poti face rau…
Extrem de bine scris. Excelent. Violenta simbolica inerenta capitalismului se intoarce ca o furie, nearticulata, necizelata. Poate ca aici ar fi de lucru pentru societatea civila, sa traduca furia asta in actiune politica si sa-i ramana fidela. E trist ca am ajuns aici, dar pe de alta parte mi se pare mai trist sa vad cum canalele puterii se plang acum de vandalism si atacuri la democratie dupa ce ani de zile nu au facut decat sa dizolve tesutul social si sa sufoce tot ce ar fi putut face posibil un dialog.
Excelent, bravo!
Felicitari !!!
Totu-i OK dar in timp ce “mai mulți jurnaliști să discute ce dracu’ s-a întâmplat” tot la fel se’ntreaba toata lumea…; doar ca aia furiosii sint intr-un borcan mai nasol ca se vor gandi mult dupa ce au facut distrugerile; haosul atrage haos; dupa mintea mea, dezorganizarea si excesul nu fac mare branza…
ma consolez crezand ca doar asa s-a putu crea o premiza…
putem sa ii ardem cu stopurile si semnele de circulatie, trebuie doar putin organizare, formam doua linii : in prima linie stopurile si semnele, sa ii tragem in teapa, si in spate baietii cu artileria grea, si ca element of surprise dam inainte niste fumigene, nici nu or sa stie ce i-a lovit.
http://www.tolo.ro/2012/01/15/si-ce-daca-sint-suporteri/
Tu esti tipu cu bicicleta?!
“Tu ce cauti ma aici ?!”
“Ma uitam si eu nenea….”
HAHAHA. respect !
bai blureaza-le fetzele ca o sa aiba probleme baietii… NU REALIZEZI???
nu fi turnator!!!!!!!!!!!!!
ba stite foarrte bine. Si dupa ce aia vor fi arestati tot aici se vor da de ceasu mortii cu represiunea …
excenlent!
Luni 16 ianuarie ora 18. AM fost si eu in piata si pina acum, nimic. Ciudat ca au aparut iarasi jandarmii. Cine ii conduce e un bou: ei trebuia sa stea ascunsi si sa intervina numai cind si daca e cazul. Ceva imi spune ca si ei s-au saturat de Basescu, altfel nu vad de ce i-ar fi intaritat vineri purtatorul lor de cuvint pe protestatarii blegi si pasnici de la palatul Cotroceni, amenintindu-i cu amenzi.
Excelent, felicitari, cea dintai si deocamdata singura imagine veridica! … „foamea după comunitatea umană va reveni” (din interviul ziarului vostru despre Gagarin, a carui generatie ma include, generatia ’68) – este ceea ce se se intampla acum la Universitate si de mai multe zile in toata tara. Ce inseamna socialul, Societatea? Ce inseamna momentul istoric, Istoria? (sa fiu iertat pentru majuscule, dar sper sa nu gresesc cu totul). Cum se face ca oameni atat de diferiti ca varsta, conditie sociala, nivel de cultura s-au regasit acum si aici, cu acelasi scop? (Cei din generatia mea nu prea au cont pe Facebook.) Cum se face ca la noi toate ajung cu cateva luni intarziere, dar ca pana la urma „mamaliga” explodeaza, aproape cu regularitate de mecanism? Daca eram mai tanar poate ca eram impreuna cu voi, sunt si eu unul din fraierii care s-au calcat pe picioare acum 22 de ani, dar acum as risca sa-mi spuneti „tataie” iar la o adica picioarele m-ar trada, usurandu-le jandarmilor numaratoarea – deci ma multumesc sa ma aflu doar la manifestatia „buna”. Dar „huliganii” care „au atacat trei banci!” (sic!) au intregit tabloul, suntem deci si noi in randul lumii, „in Europa”, intr-o lume pe care nici voi, nici noi, cu toata diferenta de varsta, nu o mai simtim a noastra. La nivel „local”, ce surpriza pentru Basescu sa vada „tinerii adormiti” trezindu-se. Drumul va fi lung, foarte lung, dar cum altfel sa facem aceasta lume – cat de putin – A NOASTRA?
Din Republica Moldova
Tinerii din Rusia care au iesit la proteste dupa alegerile falsificate s-au dovedit a fi inteligenti. Cu adevarat, in Rusia a venit o noua generatie pentru care agresiunea, vulgaritatea au ramas niste notiuni ale trecututlui. Tinerii din Romania, desi tara este un UE, se intorc vertiginos spre un primitivism de cea mai joasa speta.
S-ar putea sa ne surada revenirea in spatiul ruso-asiatic… Decat haosul din Romania, mai bine Siberia. Oricum, clima se va incalzi.
nata du-te pe nistru cu pluta, ca esti degeaba!
Da, mă, au ieșit aiă din birturi și să vezi ce Revoluție vor face.
Inceputul e greu, sfarsitul e tragic.
Eu zic ca asa cum s-au organizat baietii poate a surorins (placut) Jandarmeria si le-a un pic tras-o.
Poate ca vremea sa se organizeze mai bine, sa zicem pe echipe, cu radiouri, sa se coordoneze, sa aiva crose de hochei sau golf cu ei ca sa trga inapoi lacrimogenele la expeditor, si avand in vedere ca sunt literati si internauti ar putea sa afle (ca eu am aflat) din net cum se construieste o masca de gaze buna cu ce ai prin casa (ciorapi purtati, ca de la duhoarea lor gazele de la jandarmi o sa ti se para parfum de roze) si la cost zero sau mic, si sa faca fiecare cateva zeci de distribuit la multime ca sa infrunte situatia cu voiosie.
Si orice alta idee destepata va vine, organizati-va bine si faceti-le curu rosu de sa nu mai stea pe fotoliile lor o luna, de groaza voastra (demnitarii, vreau sa zic, ia aflatile adresele si la demonstratii mai demonstrati si prin sufrageria lor).
imi place mai mult comentariul asta, decat articolul propriu zis, (r)aport de turnator. pacat ca n-avem toti legitimatii de presa, jandarmerie-tigru-de-hârtie ne-ar lasa sa ne facem poze unii la altii si n-ar mai aresta pe nimeni. stiti vreun ziar care ar avea nevoie de vreo mie de angajati ?
Mi-a placut relatarea.
Frumos ! Autorul dovedeşte real talent literar.
Atenţie ! Puterea încearcă o diversiune şi tot odată caută să manipuleze opinia publică. Ea a lansat ideea că cei ce se luptă la propriu cu jandarmii şi implict cu actuala putere politică sunt membrii galeriilor de fotbal, dar acest lucru este o mare minciună. Se caută astfel să se minimalizeze, să se arunce în derizoriu, să se distragă atenţia de la faptul de însemnătate istorică că lupta claselor populare ajunse la disperare a luat pe alocuri un caracter violent. Personal i-am văzut duminică pe tinerii care aruncau cu pietre în jandarmi şi se împotriveau acestora. Erau tineri din cartierele periferice ale capitalei, în inferioritate fizică evidentă în raport cu jandarmii care erau toţi înalţi, bine făcuţi, atletici, bine hrăniţi. Prin contrast tinerii care aveau curajul eroic să-i înfrunte erau mici de statură, slabi, îmbrăcaţi sărăcăcios. I-am văzut alergând de colo-colo printre străduţele din spatele bisericii Sfântul Gheorghe cu pietre în mâini ca nişte cete de maimuţe agile din documentarele difuzate de National Geografic.
Nu trebuia să fii mare expert în sociologie ca să-ţi dai seama că aparţin celor mai defavorizate straturi ale societăţii, acelora cărora capitalismul nu le asigură nici o şansă. Se manifestă violent pentru că răspund cu aceiaşi monedă violenţei extreme pe care sistemul o exercită asupra lor prin condamnare la precaritate şi sărăcie fără ieşire. Ei reprezintă în acest moment cel mai avansat din punct de vedere politic segment al societăţii româneşti.
”Se manifestă violent pentru că răspund cu aceiaşi monedă violenţei extreme pe care sistemul o exercită asupra lor prin condamnare la precaritate şi sărăcie fără ieşire.”
Chapeau!
Foarte bun comentariu, ar merita dezvoltat intr-un articol, in special ultima propoziție, ar declanșa ceva discomfort…
iata si ceva…poetic: http://www.realitatea.net/manifestul-huliganului-din-piata-universitatii-traiesc-in-exil-acasa-tacut-pentru-inca-22-de-ani_904798.html
Impresionant si dureros de adevarat.
“Să-i futem și pe ăștia de la antene, că fac milioane pe spatele nostru!”
“Oare cât costă reclama la detergent în prime time-ul revoluției?”
E aici un adevar, brutal cum trebuie sa fie exprimat adevarul, de care trebuie sa tinem seama.
“Antenele” sint utile, dar au agenda lor captiva. Sa ne folosim de ele: le privim, dar nu le ascultam.
Nu mai imi place de Antene. Nu stiu ce cauta acolo Nils Schmeker si – horibile dictu – Hossu Longin, manipulatoarea cu memorialele ei.
Nu prea inteleg ce ai cu Nils Schneker, e un jurnalist de la antena 3 ca si tipul care a luat-o in freza in timp ce transmitea evenimentele de la manifestatia din Bucuresti.
Sa spunem ca e mai mult decit jurnalist…
Pai spune ce e. Te opreste cineva?
Opozitia Putere-Opozitie sau Media-Putere este departe de a reprezenta, exprima, traduce, reda opozitia constitutiva si constituanta Popor-Politic, democratie-democratie mediatica (mult prea mult, prea indepartat, oligarhic reprezentativa, electoral si semiotic). Aceasta din urma o distruge, o vandalizeaza, ideal, conceptual, o rupe, la propriu, pe prima, de salon, de Capital(a).
Odata cu tinerii adormiti s-au “trezit” si pitipoancele! Un exemplu: http://www.mediafax.ro/politic/elena-basescu-cu-tricou-free-iulia-in-parlamentul-european-9151859
S-au terminat cauzele de lupta din RO pentru EBA, ea a facut tot ce poate pentru Romania, trece acum la Ucraina
Stiu ca poate nu e cel mai bun loc pentru a posta asta, dar haideti sa ne unim intr-o strigare comuna. Asa protestul va “adormi” incet incet si nu se stie cand si daca se va mai ridica…
https://www.facebook.com/UnitiRomania
ne putem uni numai pe facebook sau si in alte parti?
Eu am iesit si pe strada. Dar sunt foarte multi cei carora le e teama. Sa stai cu buletinul in mana la poza cu jandarmul langa tine, sa te temi ca o sa pleci batut… Iata pana unde s-a ajuns si iata de ce trebuie sa continuam actiunea asta.
S-a “trezit” si pacaliciul: http://www.mediafax.ro/social/boc-protestul-din-piata-universitatii-este-mai-mult-o-manifestatie-antisistem-politicienii-sa-taca-9153171
Dar ii da inainte cu asteptarea investitorilor, ca romanii probabil nu muncesc si nu produc valoare. Deci se asteapta ca investitorii sa schimbe sistemul creind noi locuri de munca. Cu ce au gresit romanii de au asa guvernanti?! http://www.mediafax.ro/social/boc-transmite-protestatarilor-ca-nu-le-poate-oferi-bani-sau-demisia-ci-doar-masuri-pentru-investitii-9153114
Pingback: Tüntetéshullám Romániában. Mennyit ér a népharag? | kolozsvaros | Sine ira et studio
Wow! Super post! Bine ma! Mai vreau
.