TEMA: Migranţii. România de “afară”
„Spania nu te îmbogăţeşte, dar ai o viaţă decentă. Până în 2007 am făcut bani, am pus de o parte – aveam un serviciu legal şi unul la negru. Acum gata, nu mai pot. Nu îmi mai vine, după atâţia ani de Spania, nu mai vreau.” (E., 47 ani, femeie, migrantă în Spania).
CriticAtac vă propune o colecţie de texte despre România „de afară”, ajunsă miză pentru politicieni străini (populisme extremiste), dar şi pentru politicieni români (voturi deloc neglijabile). Un bun motiv să analizăm statutul migrantului în Europa (dar SUA, Canada etc), schimbările de politici în ce priveşte impotul de „braţe de muncă” sau să revizităm un mit poate prea roz al Vestului care i-a primit cu braţele deschise pe fraţii estici, ex-comunişti.
Milioane de români muncesc în Vest. Remiterile (bani trimişi înapoi acasă) tot scad de cînd a început criza, dar sînt în continuare consistente, ceea ce arată că există o legătură încă puternică a celor mai mulţi cu vechea casă.
Au fost valuri succesive de migraţie. Poate cel mai important a început după 1996, în ani de criză feroce care au alungat în primă fază foarte mulţi orăşeni înapoi la sate, iar apoi, de pe uliţă direct pe aeroporturile din Roma sau Madrid. Portretul-robot obişnuit este „el-constructor, ea-menajeră”, la care se adaugă mulţi lucrători în agricultură. Pe lîngă cazurile de adaptare normală sau de succes la Vest, vin constant ştiri despre sclavie modernă în care au fost sau sînt implicaţi şi muncitori români: sechestrare şi muncă forţată. Asistăm şi la migraţie pe specializări. Exodul medicilor este o realitate, deficitul de personal mai ales în oraşele mici din România devenind din ce în ce mai apăsător.
Avem apoi de-a face cu o propagandă oficială care preamăreşte întoarcerea valorilor acasă. Însă efectele sînt de-a dreptul imprevizibile. Un scandal a izbucnit chiar în acest an cînd pretinse elite tinereşti ale străinătăţii, împreună cu BNR şi alte instituţii importante, au organizat o serie de comunicări pline de idei dacă nu penibil-conservatoare, de-a dreptul extremiste. Uneori cei plecaţi conservă cu grijă exact fantomele interbelice din dulap de care credeam că am scăpat: elitism feroce, intoleranţă faţă de minorităţi sau faţă de muncitorii cu slabă calificare etc.
Cei cu vîrste cuprinse între 30 şi 49 de ani sînt şi cei mai afectaţi de şomaj şi cei mai dispuşi să plece, conform unui studiu publicat de fundaţia Friedrich Ebert. Ce e de făcut cu acest segement, care ar trebui să fie cel mai activ şi în jurul căruia ar fi trebuit să se construiască discursul politic şi economic azi?
Rata de întoarcere în România este încă nesemnficativă (4-6%; cei mai mulţi se întorc pentru a-şi rezolva unele probleme sau pentru o scurtă vacanţă), dar dacă mergem prin satele părăsite de tineri de prin Moldova sau Oltenia, vom constata că sînt pline de case noi cu etaj în aşteptarea celor care au trimis bani acasă pentru construirea lor. E un miraj sau chiar se vor întoarce împinşi de criză sau de ostilitatea unor state care pînă acum au fost primitoare (de exemplu, măsurile împotriva muncitorilor străini din Spania pe care autorităţile române le-au întîmpinat pe jumătate cu înţelegere, pe jumătate cu indiferenţă)? Să mai amintim că românii din străinătate sînt şi o masă de manevră electorală extrem de importantă, unii dintre analişti punînd clar pe seama lor desemnarea preşedintelui în funcţie al României?
Textele temei:
- Scrisoarea deschisă a emigrantului român către Jeffrey Franks / de Ciprian Domnisoru
- Recensămîntul 2011: estimări preliminare / de Dan Ungureanu
- Note despre consecinţe ale migraţiei din România / de Remus Gabriel Anghel
- Hannibal ante portas sau despre ficţiunea migraţiei / de Vintila Mihailescu
- Migranții reveniți în țară prinși între criza economică şi tensiunile domestice / de Ionela Vlase
- Exilatul român, Marea Migraţie şi Modelul canadian / de Gabriel Marin
- Munca în rețeaua caritativă franceză: o nișă de ocupare a forței de muncă pentru emigranții români în anii ‘90 - de Swanie Potot
- Imigranții români în Spania / de Miguel Pajares
- Nu încap toți săracii… / de Corina Tulbure
- Aspecte ale culturii migraţiei în România / de Istvan Horvath
- Copiii părinţilor care migrează. Pentru o educaţie de implicare socială / de Mihaela Michailov
- Caracteristicile-cheie ale migraţiei din Moldova
o abordare:
http://cursdeguvernare.ro/motorul-romaniei-duduie-afara-ce-sanse-avem-sa-l-mai-reconectam-la-economia-nationala-trei-sociologi-%E2%80%93-trei-scenarii-posibile.html
da de cce numa Europa? canadocia ce cusur are?
“Nu putem sa ne laudam inca cu realizari prea importante dar speram ca in viitor, dupa terminarea cursurilor de franceza si reabsolvirea unei facultati urmata de 8-10 ani de munca, sa ajungem cel putin la standardul de viata pe care il aveam in Bucuresti.”
complet la http://www.canada.php0h.com/Folie.htm
>canadocia ce cusur are?
Mda … Canada risca sa se dovedeasca o teapa la patrat chiar. Desi na … inca le merge cu “inovatiile sociale” cita vreme exportul de petrol … “duduiaza” nu alta …
Stimata Redactie
Am neplacerea sa va atrag atentia asupra unor inexactitati:
A: după 1996, în ani de criză feroce care au alungat în primă fază foarte mulţi orăşeni înapoi la sate, iar apoi, de pe uliţă direct pe aeroporturile din Roma sau Madrid.
1) nu criza a alungat multi oraseni inapoi la sate ci decizia politica de a “reruraliza” populatia a fost cea care a provocat criza !! Ca prin 1996 bantuia ideea cica ca cum (*) taranii trebuie intorsi la sate ca sa se reapuce de agricultura ca in anii 1920-1939 ca cand “se stie” ca leul romanesc era din aur si nemtii isi trimiteau copii in vacanta in Romania sa aiba ce manca saracii .. . Asa ca a inceput reforma prin demolare prin metoda “privatizarii pin lichidare” patent Ciorbea-CDR. Si mai sunt si acum unii care sugereaza celor mai in varsta sa se mute la tara ca este mai ieftin cu veceu de scandura in fundu curtii. Sau Zeus.ro zicand uschiti-va ba asistatilor din tara mea si nu uitati sa-mi trimiteti niste bani!!! Criza a fost feroce! Da indusa prin urmarirea unui model agrarian depasit .
2) Nu au ajuns la Roma si Madrid cu avionu ci cu atobuze si microbuse.
B: unii dintre analişti punînd clar pe seama lor desemnarea preşedintelui în funcţie al României?
Desemnarea ?! Dupa cate tin minta au avut loc niste alegeri … Deci corect este alegerea …
(*) – cacofoniile sunt vrute si corespund cu neplcerea provocata de ideile evocate …
Pingback: Hannibal ante portas sau despre ficţiunea migraţiei | Critic Atac
Masa emigranților români reprezintă miză politică, atât pentru politicienii din țara de origine cât și pentru cei din țara de adopție.
Este ridicată problema reîntoarcerii acasă, nesemnificativă ca procent, dar importantă ca instrument politic de propagandă. Este argumentat prin faptul că remiterile au ramas consistente în ciuda crizei economice, la care se adaugă realitatea din satele rămase fără tineri, din Moldova sau din Oltenia.
Este o polarizare a emigranților, pe deoparte este forța de muncă necalificată sau slab calificată, după cum este menționat și în articolul de mai sus, . Dar mai sunt și migrările „pe specializări”.
Paradoxul este că, în anumite cazuri, chiar emigranții dau dovadă de „elitism feroce, intoleranţă faţă de minorităţi sau faţă de muncitorii cu slabă calificare etc.”
Discursul politic ar trebuie să vizeze problema adulților cu vârste între 30 și 49 de ani (segmentul cel mai afectat de șomaj).
Din punctul meu de vedere, reîntoarcere acasă a emigranților români reprezintă o dorință dificil de îndeplinit și din acest motiv, este o temă de discurs demagogic, menit să impresioneze.
Sunt necesare politici complexe care să țină cont de faptul că
“în realitate, migranţii nu sunt întotdeauna suficient informaţi cu privire la transformările rapide pe care poate să le cunoască societatea lor de origine, chiar şi în contextul comunicării intense cu alţi membrii ai familiei sau comunităţii de origine.”(Vlase 2011: p 156).
Multi romani iau decizia de a pleca in tarile occidentale pentru a obtine venituri mai mari. Desi remiterile au scazut in ultima perioada, inca se observa influenta acestora in economia noastra. De obicei, barbatii lucreaza in constructii, iar femeile sunt menajere, dar, in acelasi timp, pleaca si foarte multi oameni cu studii universitare. In ciuda propagandei pentru intoarcerea acestora acasa, acestia refuza .
Cu toate acestea, cred ca majoritatea romanilor vor sa se intoarca in tara, dar sunt descurajati fie de sistemul economic, fie de sistemul de organizare al societatii, fie de mentalitatile de aici. Un exemplu de acest gen ni-l ofera site-ul BUSSINESSDAY.RO (2011), valabil la: http://businessday.ro/06/2011/unii-vor-sa-plece-din-romania-altii-vor-sa-se-intoarca/ [publicat la 4.06.2011].
Parerea mea este ca daca romanilor le-ar fi oferite conditii asemanatoare celor din tarile occidentale, acestia nu si-ar mai parasi tara. Nu cred ca trebuie criticati pentru alegerea pe care o fac, deoarece traim intr-un sistem individualist, in care fiecare isi cauta mijloace de bunastare personala.
Eu ma voi intoarce cind PCR va fi la guvernare.
Articolul prezinta problema migratiilor din Romania facand referire la traiul romanilor de peste hotare care, in ciuda crizei reusesc sa trimita acasa venituri consistente. Valurile de migratii care au inceput dupa 1996 au ales tari precum Spania s Italia iar majoritatea locurilor de munca fiind in constructii pentru barbati si cele de menajere pentru femei, urmate de cele in agricultura. La noi in tara cei mai afectati de somaj sunt cei intre 30-40 de ani care aleg ca varianta munca in strainatate fapt care face rata de revenire in tara tot mai nesemnificativa. Astfel, imigrantii devin o sursa consistenta in formarea unui mese de manevra electorala aducand voturi deloc neglijabile politicienilor romani.
Cu toate acestea, migratia aduce si anumite beneficii Romaniei in dezvoltarea economica si sociala.Astfel , un migrant ajuta la dezvoltarea economica prin consumul si investitile pe care le face in interiorul tarii cum ar fi achizitionarea de autoturisme, constructia de locuinte si crearea unor noi locuri de munca. Acestia beneficiaza in strainateate si de o educatia mai buna si un mediu profesional favorabil , trnsmitandu-le in tara de provenienta. ( valabil la : http://www.eulmeu.net/content/avantajele-migratiei )
Din punctul meu de vedere, fapatul ca fenomenul migratiei este in crestere nu va aduce deloc beneficii Romaniei din ziua de azi deoarece toti profesionistii ( medicii, profesorii, etc) vor pleca in afara in cautarea unui trai mai decent fapt care va duce la crearea de deficite in randul personalelor din spitale , scoli ,etc afectand pe toata lumea in special tineretul care nu va mai beneficia de o educatie buna si la servicii medicale de calitate.
Rezumat
În acest articol este tratat un subiect delicat şi anume migrarea românilor. Acest proces ne este prezentat ca fiind un plus de pe urma căruia politicienii au întotdeauna de câstigat. Mulţi români au ales să plece din ţara pentru a munci în alte ţări europene, datorită situaţiei financiare. Odata cu începerea crizei, sumele de bani trimise din afară au scazut comparativ cu anii trecuţi, însă sunt încă destul de consistente. Criza din 1996 a fost punctul central care a propulsat românii de la oraş la sat, iar de acolo direct în Spania sau Italia. Mulţi aveau aceeaşi slujbă, constructor, menajeră, agricultor, însă şi cei care erau specializaţi au început să migreze, un exemplu în acest caz fiind medicii. S-au încercat diferite moduri prin care valorile să se reîntoarcă acasă, însă de cele mai multe ori s-a dat dovadă de un superficialism şi de un neinteres total asupra muncitorilor cu o calificare slabă sau asupra minorităţilor. Un studiu publicat arată faptul că cei cu vârste cuprinse între 30 şi 49 de ani sunt cei mai afectaţi de şomaj şi sunt mai predispuşi să plece în afara ţării pentru a munci. Cei care se întorc sunt foarte puţini, iar rarele vizite sunt făcute în scopul rezolvării unor probleme. Mulţi trimit bani acasă pentru a-şi construi case, însă puţini sunt cei care se întorc, iar atunci când o fac, sunt împinşi de greutăţile pe care le vor întampina în acea ţară.
Din câte observ “Redacţia” îşi pune o întrebare care ar merita un raspuns şi anume ce este de făcut cu sistemul economic si cu această categorie de oameni care sunt predispuşi la schimbări atât de radicale?
Contraargument
Din păcate, în zilele noastre, imigrantul nu este privit ca fiind o persoană ce va locui în ţara în care alege să plece, ci ca fiind o persoană care munceşte în acea ţară, o forță de muncă ( Corina Tulbure, 14 decembrie 2011). Autoarea susţine că se doreşte implementarea unui model de migrare conform căruia cel care alege să plece o face pentru că nu are niciun loc de muncă, iar atunci când se va întoarce, va veni deoarece i s-a oferit un loc de muncă. Corina Tulbure afirma că “existența imigrantului pe teritoriul spaniol este binevenită doar în măsura în care este o forță de muncă activă. El nu este perceput ca o persoană cu necesități minime de stabilitate (casă, familie, copii școlarizați în altă limbă), ci ca un element rentabil sau nu pentru economia autohtonă”. Imigranţii săraci sunt căpşunarii sau comunitatea romă. Aceştia nu sunt bineveniţi aproape nicăieri deoarece în România încarcă listele şomerilor, iar în alte ţări precum Spania sunt preferaţi săracii autohtoni. Aceştia nu sunt decat un număr de paşaport fiind emblema nepăsării şi a indiferenţei din ţara din care provin.
Concluzie
În final aş dori să-mi afirm părerea în legătură cu această problemă a migrării şi a sărăciei. În ciuda diferitelor încercări de a schimba ceva în această ţară, de a echilibra economia şi de a oferi oamenilor un loc de muncă, este practic imposibil să razbaţi. Cu atâţia factori negativi care apar din toate parţile, cu atâta indiferenţă şi nepăsare din partea autorităţilor nu se va putea echilibra situaţia precară existentă acum. Oamenii vor continua să plece în căutarea unei stabilităţi financiare care să le poată permite un trai decent. Atunci când nu vor mai exista discriminări şi întreaga populaţie a acestei ţări va avea un loc de muncă asigurat, consider că acest imbold al migrării va stagna deoarece este greu să pleci într-o ţară străină, să-ţi părăseşti familia şi copiii pentru a le oferi acestora tot ce au nevoie. Când se va ajunge la un echilibru financiar lucrurile se vor mai stabiliza iar România va avea parte de copiii ei. Însă sunt foarte sigură că acest lucru nu se va întampla prea curând.
Migrația românilor a devenit unul dintre cele mai studiate fenomene sociale începând cu anul 1989. Acest an reprezintă deschiderea granițelor României către celelalte state, de accea într-un comunicat de presă al Fundatiei Soros România, se arată că la nivel de individ ponderea persoanelor între 18-59 ani care au lucrat în străinătate după 1989 este de 12%. Susțin ideea afirmată cum că România de “afară” reprezintă o miză pentru politicienii români având în vedere că participarea la vot pentru alegerile prezidențiale din 2009 a avut un procent destul de ridicat. Conform unor statistici realizate la acea dată și postate pe site-ul: http://www.ziare.com/articole/vot+romani+strainatate+prezidentiale, la data de 7 decembrie 2009, putem observa că în Italia au votat peste 42000 de cetățeni, în Spania au votat 35800 de români, iar în Republica Moldova au fost aproximativ 12.250 de alegători. Pe lângă aceștia, și-au mai exercitat dreptul la vot și românii stabiliți în alte țări din Europa, America, America de Sud, Canada, ajungând la un număr considerabil de 138.500 de voturi, ceea ce semnifică aproximativ 1% din voturile candidaților la președinție.
Pe de altă parte, România de “afară” reprezintă și o formă de influențare a situației economice a țării noastre, prin sumele de bani trimise de migranți, membrilor familiei rămași în țară. Studiul “Locuirea temporară în străinătate” realizat de Fundația Soros România în 2006 , arăta că una din zece gospodării romanești beneficiază de venituri din migrația internațională, iar gospodăriile cu migranți au număr mai mare de bunuri de lungă durată decât gospodăriile fără experiență de migrație. În ceea ce privește ideea exprimată în ultima parte a articolului, și anume: “dacă mergem prin satele părăsite de tineri de prin Moldova sau Oltenia, vom constata că sînt pline de case noi cu etaj în aşteptarea celor care au trimis bani acasă pentru construirea lor”, această afirmație poate fi iarăși susținută și completată cu date de ordin statistic. Mai exact, la nivel național un procent de 10% din volumul investițiilor din ultimii cinci ani sunt realizate cu ajutorul acelor remiteri amintite de Redacția, iar în ceea ce privește tipul cheltuielilor-cele mai semnificative sunt îndreptate către locuințe, atât cumpărare cât și construire, urmate de achiziționarea de bunuri de lungă durată (electrocasnice, autoturisme, etc) (declarație realizată într-un comunicat de presă de Fundația Soros România, site: http://www.soros.ro/ro/comunicate_detaliu.php?comunicat=20). Părerea mea este că nu anul 1996 este cel reprezentativ migrației, ci mai degrabă anul 2002 când s-a obținut accesul în spațiul Schengen, procentul migrației ajungând la aproximativ 28%. În legătură cu tipul de muncă prestat de migranți, deasemeni pot aduce ca sursă de informare statistică studiul “Locuirea temporară în străinătate” (2006) din care putem extrage ca 98% din bărbați au lucrat în construcții, 88% din femei au lucrat în munca menajeră, iar în agricultură avem 72% bărbati și 28% femei. Cele trei domenii sunt principalele domenii de activitate ale românilor în străinătate.
În ceea ce privește revenirea românilor de peste hotare, consider că procentul furnizat de Redacția nu se va schimba, deoarece aceștia aunt conștienți de situația social-economică precară a României actuale, iar acest procent de 4-6% a fost favorizat de criza economică existentă la nivel mondial.
Pentru a obține un număr cât mai mare de reveniri în rândul migranților, România trebuie să promită o bunăstare atât în plan economic cât și social.
*Sandu, Dumitru (2008) SOCIETATE – Migraţii şi reveniri. Dilema Veche, [Online] nr.254. Disponibil la adresa: http://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/societate-migratii-si-reveniri.
*Prezenta-record la vot in strainatate (2009) [Online]. Disponibil la adresa:
http://www.ziare.com/alegeri/alegeri-prezidentiale-2009/prezenta-record-la-vot-in-strainatate-968683
*Fundația Soros România. Comunicat de presă cu privire la studiul “Locuirea temporară în străinătate”(2006)[Online].
Disponibil la adresa: http://www.soros.ro/ro/comunicate_detaliu.php?comunicat=20
Dupa cinci ani de stat in vest pot sa spun ca ma simt ca si cazuta intr-un falie: nu snt de aici, nu mai sunt nici de acolo. Sa vin inapoi, n-as mai sti sa dau mita uzuala pentru fiecare necesitate. Aici sunt si suntem mereu outsideri. Viata cea noua si buna e buna, dar amara.
E minunat ca isi aminteste cineva din cand in cand, macar retoric, de problema romanilor emgrati in gap.
Cu tristete, eu.